Jurnal de observator electoral (6): „Eu fac politică aici de 20 de ani. Vii tu să îmi spui ce am voie să fac?”

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Vreţi să aflaţi cum a fost agresat fizic în secţia de votare un observator electoral de către un consilier local PSD hiperprietenos cu alegătorii, tolerat în secţie de o preşedintă angajată a Primăriei condusă de un primar PSD? V-a luat durerea de cap citind întrebarea? Daţi vina pe legislaţia plină de găuri. Şi bun venit la Gheja, în Luduş, judeţul Mureş!

Ne aflăm la secţia 163 din Gheja, un cartier al oraşului Luduş, judeţul Mureş. Aici a ajuns în ziua de 5 iunie 2016, puţin înaintea prânzului, observatorul CSD Gabriel Ranta, proaspăt absolvent de Ştiinţe Politice la Cluj. Nu avea de unde să ştie că urma să asiste la un episod emblematic pentru felul în care se face politică şi se organizează alegerile la nivel local în România.

Încă de la intrarea în secţia de votare, după ce şi-a prezentat acreditarea preşedintelui de secţie, o doamnă pe nume Ana-Violeta Orosan, observatorul nostru a fost întâmpinat de Gelu Virgil Puia.

„De unde vii şi ce organizaţie reprezinţi?”, l-a întrebat pe Gabriel. Apoi, Puia s-a recomandat ca fiind consilier local. 

Gelu Virgil Puia este consilier local PSD din 2012, reales pentru un nou mandat în 2016. Într-un raport de activitate depus în ianuarie 2016, Puia se prezintă ca un ghejean loial intereselor comunităţii, care cunoaşte aproape toţi cetăţenii din cartier, cu care discută mereu pentru a le afla şi a le rezolva problemele (raportul prezintă şi o serie lungă de exemple). 

În calitatea lui de candidat, avea dreptul de a se afla în secţia de votare în ziua alegerilor, dar fără a interveni în operaţiunile electorale, fără a face propagandă electorală şi fără a interacţiona cu alegătorii. Însă consilierul Puia se poziţionase deja fie în faţa, fie în interiorul secţiei, întâmpinând cordial alegătorii sosiţi la vot. Ne reîntâlnim deci cu politicianul local, prieten al comunităţii (vă mai amintiţi de primăriţa din Chinteni?).

Singurul instrument pe care îl are la dispoziţie un observator electoral în secţia de votare, dacă observă nereguli, este sesizarea, mai întâi verbală şi apoi scrisă. După o sesizare verbală ignorată de preşedinta secţiei, observatorul CSD a redactat o sesizare scrisă privind activitatea consilierului Puia în secţia de votare. În loc să o primească şi să o înregistreze, aşa cum cere legea, preşedinta secţiei a ales să îl atenţioneze pe consilierul PSD că observatorul încearcă să depună o sesizare care îl priveşte. 

Ana-Violeta Orosan este inspector în Primăria Luduş, condusă de Ioan Cristian Moldovan, proaspăt reales cu peste 70% din voturi, membru PSD.

După discuţia dintre consilierul local şi angajata Primăriei/preşedinte de secţie, Puia devine agresiv şi încearcă să îl intimideze pe Gabriel. 

„De ce vrei să depui sesizare? Legea îmi dă voie să stau în secţie!”. Gabriel îi dă dreptate, dar îl atenţionează că aceeaşi lege îi interzice să interacţioneze cu alegătorii. Şi încearcă să depună din nou sesizarea scrisă, moment în care Puia îl apucă de braţ şi ridică şi mai mult tonul.

„Eu fac politică aici de 20 de ani, ştiu tot, am răspuns la orice întrebare. Cum îndrăzneşti să vii tu să îmi spui ce am voie şi ce nu am voie să fac?” - o replică definitorie pentru tipologia de politician local reprezentată de Puia.

Puia îşi găseşte rapid aliaţi în alţi doi candidaţi (dintre care unul de la PMP), aflaţi şi ei în secţie, care îi atrag atenţia lui Gabriel că nu e ok faza cu sesizarea... Ba chiar sunt atenţionaţi şi alţi câţiva domni mai solizi, aflaţi la intrarea în secţie, cu privire la intenţiile observatorului.

Jandarmul prezent în secţie pentru a asigura paza şi ordinea asistă la scenă din spatele grupului de candidaţi.

Articolul 121 din legea 115/2015 prevede că orice persoană care are dreptul să asiste, dar care recurge la acte de propagandă politică sau perturbă procesul de votare trebuie îndepărtat din secţie. Acest lucru trebuie făcut de către jandarmul sau poliţistul din secţie, la indicaţia preşedintelui secţiei.

La secţia din Gheja, observatorul electoral a ales să plece pentru că risca să ia bătaie de la candidaţii din secţie şi prietenii lor. 

Episodul însă nu se opreşte aici. Gabriel a mers cu sesizarea la Biroul Electoral de Circumscripţie Luduş, unde a urmat un veritabil interogatoriu.

„Nu cumva tu ai provocat reacţiile celor din secţie prin comportamentul tău?”, a fost una dintre întrebările primite de Gabriel, după preluarea sesizării lui. (Ar trebui să îl cunoaşteţi, e aproape enervant de politicos.)

La 2-3 ore, Gabriel primeşte şi un telefon de la un membru al biroului. „Cum poţi să dovedeşti ceea ce susţii în sesizare?”. Biroul Electoral de Circumscripţie Luduş a fost condus de judecătorul Radu Ciobanu, locţiitor procuror Fira Dudilă.

Dincolo de prezenţa unor personaje precum Puia, înfipte în miezul procesului electoral, episodul de la Luduş ridică din nou semne mari de întrebare cu privire la calitatea, prestaţia şi afilierea profesională a preşedinţilor secţiilor de votare. Preşedinţii şi locţiitorii sunt acum desemnaţi din rândul corpului experţilor electorali al AEP. De ce un angajat al unei instituţii vizate direct de procesul electoral, mai ales la alegerile locale, poate fi membru al acestui corp? Cu alte cuvinte, de ce salariaţi ai primăriilor pot superviza procesul electoral în care sunt implicaţi chiar şefii lor?

La Luduş, cazul doamnei Orosan de la secţia 163 nu e singular. Să mai luăm câteva exemple. La secţia 164, Miklos Adela, inspector în Primăria Luduş. La secţia 165, Moca Eufim-Daniel, inspector în Primăria Luduş, căruia i-a fost repartizată în 2013 o locuinţă pentru tineri, prin decizia Consiliului Local, la iniţiativa primarului (cel puţin aşa reiese dintr-un proiect de HCL, la punctul 4). La secţia 166, Dreghici Jana Doina, referent la Primăria Luduş. Cine e curios şi de restul secţiilor poate verifica lista cu toţi preşedinţii de secţie din Luduş

aici şi aici) despre faptul că nimeni de la AEP sau din alte instituţii nu verifică de fapt dacă cei care vor să se înscrie chiar nu sunt membri de partid, fiind luată de bună declaraţia pe propria răspundere.

Mai mult, în cazul birourilor electorale de circumscripţie municipală, orăşenească sau comunală, precum cel care l-a interogat pe Gabriel, AEP nici nu e prezentă. Biroul e format doar de preşedinte, locţiitor (magistraţi locali) şi membrii partidelor politice. Aceştia ar trebui să tragă la răspundere în prima fază preşedinţii de secţie şi să ia măsuri faţă de candidaţi care îşi depăşesc menirea în secţie. 

Nu pot afirma că scorul alegerilor din secţiile amintite a fost influenţat de prezenţa angajaţilor Primăriei Luduş în funcţiile de preşedinte sau că asta ar explica scorul de peste 70% cu care a fost reales primarul Moldovan. Însă episodul de la Gheja e o excepţie doar prin agresivitatea consilierului Puia. Altfel, am întâlnit astfel de consilieri sau membri de partid zeloşi în nenumărate secţii, de cele mai multe ori notând pe cei care vin la vot. Acest lucru nu e interzis explicit de lege, câtă vreme se face în afara secţiei. Dar uneori aceştia se aflau chiar în secţie până la sosirea observatorilor şi probabil au intrat înapoi după plecarea lor. Prezenţa unor personaje precum Gelu Virgil Puia în secţiile de votare creează senzaţia de control al partidelor şi politicienilor locali asupra procesului electoral, totul mascat printr-o prietenie de-o viaţă (posibil reală în astfel de comunităţi mici) cu alegătorii. În localităţi precum Luduş, ferite de ochii societăţii civile sau ai unei prese cât de cât vioaie, personaje precum Puia controlează procesul electoral, nu preşedinţii de secţie. 

Sesizarea depusă de observatorul CSD Gabriel Ranta a fost soluţionată de Biroul Electoral de Circumscripţie Luduş. Cum, vedeţi aici. Pe scurt, Puia dă vina pe intoxicările contracandidaţilor şi ameninţă cu instanţa în lipsa dovezilor, iar Radu Ciobanu spune că biroul secţiei de votare, care a refuzat să primească sesizarea, trebuie să rezolve sesizarea.

„Inca o data viata arata ca frumoasele lucruri se fac atunci cand exista unitate si intelegere ci nu ura si dispret. Ziua alegerilor locale m-a invatat inca ceva, invatatura care ma va ghida si pe mai departe. Oamenii si numai ei pot schimba totul, prin ceea ce fac, prin ceea ce gandesc si infaptuiesc, iar munca aduce satisfactii si bucurii, bucurie pe care am simtit-o si eu dupa examenul alegerilor.” 

Pasajul îi aparţine lui Gelu Virgil Puia, a fost postat pe facebook pe 7 iunie 2016.

La finalul lui iunie, Gabriel Ranta a obţinut licenţa în Ştiinţe Politice. În lucrarea lui de licenţă s-a reflectat munca sa ca profesor voluntar de limba engleză într-o şcoală de copii sirieni, refugiaţi în Turcia. De la toamnă va începe masteratul la universitatea din Birmingham, Marea Britanie.

Fiecare cu bucuriile, învăţăturile şi examenele lui.  

-------------

Campania de observare a alegerilor organizată de Centrul pentru Studiul Democraţiei face parte din proiectul „Tinerii se implică în alegeri”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite