Iohannis cere ca aleşii locali condamnaţi cu suspendare să-şi piardă mandatele

Preşedintele Klaus Iohannis a cerut vineri Parlamentului să reexamineze legea  care stipulează că numai aleşii care au fost condamnaţi cu executare îşi pierd mandatul, nu şi cei care au primit o decizie cu suspendare. Şeful statului susţine că legea, în forma adoptată de Parlament, ar putea afecta lupta împotriva corupţiei.

'Valoarea socială protejată prin dispoziţiile referitoare la încetarea mandatului aleşilor locali este integritatea acestuia în exercitarea demnităţii publice pentru care a fost ales şi pentru care i-a fost acordată încrederea de către alegători. De aceea, condamnarea în sine este cea care atrage pierderea integrităţii şi nu modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanţa judecătorească. Or, modificarea Legii privind Statutul aleşilor locali, în forma transmisă la promulgare, ar putea afecta lupta împotriva corupţiei, precum şi eficienţa cadrului legislativ în materie de integritate'', se arată în cererea de reexaminare.

Şeful statului subliniază că încetarea de drept a calităţii de consilier local, consilier judeţean, primar şi preşedinte al consiliului judeţean doar în situaţia în care prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă s-a dispus condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate cu executare este de natură a afecta exercitarea funcţiilor publice respective.

''Astfel, în opinia noastră, continuarea exercitării vreuneia dintre aceste funcţii de către o persoană condamnată penal, fie chiar şi în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, plasează sub semnul vulnerabilităţii chiar exercitarea mandatului de ales local'', argumentează şeful statului.

Iohannis invocă în cererea de reexaminare faptul că individualizarea executării pedepsei este ulterioară aplicării acesteia şi se realizează de instanţă dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Codul penal. ''În acest caz, instanţa poate dispune suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere, situaţie în care pedeapsa nu se execută în penitenciar, însă executarea ei se realizează prin îndeplinirea unor măsuri de supraveghere specifice dispuse de instanţă pe parcursul termenului de supraveghere. În acest context, subliniem că în ceea ce priveşte încetarea de drept a mandatului de ales local, în forma actuală a Legii nr. 393/2004 se face referire numai la tipul de pedeapsă aplicată (privativă de libertate), fără a distinge sub aspectul modului de individualizare a executării pedepsei aplicate, ceea ce – în opinia noastră – corespunde atât intereselor generale ale societăţii în ansamblul ei, cât şi intereselor comunităţilor locale'', afirmă preşedintele.

El consideră că această nouă opţiune a legiuitorului, propusă prin legea transmisă la promulgare, nu poate fi justificată prin prisma vreunui argument ce ţine de raţiuni de stabilitate şi de eficienţă legislativă.

''Dimpotrivă, continuarea exercitării mandatului de către o persoană condamnată cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere este de natură a aduce atingere unor principii elementare ce ţin de morala publică, de specificul funcţiei exercitate, de integritate şi, nu în ultimul rând, de încrederea cetăţenilor în reprezentanţii locali. Mai mult, considerăm că intervenţia legislativă conduce la ideea că integritatea este adaptată în funcţie de circumstanţe, când în realitate, conduita ar trebui stabilită în acord cu principiile, şi nu invers", subliniază şeful statului.

Senatul a adoptat, pe 21 decembrie, o iniţiativă legislativă potrivit căreia consilierii judeţeni, primarii sau preşedinţii de Consilii Judeţene îşi pierd mandatele dacă sunt condamnaţi ''prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare".