Iohannis a atacat la Curtea Constituţională Codul administrativ. Şeful statului nu e de acord cu pensiile speciale pentru aleşii locali

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele Klaus Iohannis. FOTO presidency.ro
Preşedintele Klaus Iohannis. FOTO presidency.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituţională Codul administrativ adoptat de Parlament în sesiunea parlamentară extraordinară din iulie. Una dintre problemele invocate de şeful statului e reprezentată de acordarea de pensii speciale pentru anumite categorii de aleşi locali, măsură care a fost declarată neconstituţională şi în trecut.

La aproape două săptămâni de la când a fost adoptat Codul administrativ de către Parlament, preşedintele Klaus Iohannis a atacat la CCR acest proiect. Printre problemele invocate de Iohannis este şi aceea care sereferă la acordarea de pensii speciale pentru aleşii locali, deşi în 2016 CCR a declarat în două rânduri că acest demers e neconstituţional. 

„Dispoziţiile art. 210 alin. (1) din legea criticată (n.r.-articolul referitor la pensiile speciale pentru aleşii locali) contravin art. 147 alin. (1) din Constituţie, prin raportare la Deciziile nr. 581/2016 şi nr. 22/2016. Astfel, prin Decizia nr. 22/2016, paragraful 41, instanţa de control constituţional a constatat că «indemnizaţia pentru limită de vârstă reglementată de legea analizată reprezintă o prestaţie pecuniară la care statul se obligă şi a cărei natură juridică este incertă», că noţiunea folosită (indemnizaţie pentru limită de vârstă) «nu se integrează, din punct de vedere conceptual, în sistemul normativ, drept pentru care, atunci când legiuitorul recurge la utilizarea unor noţiuni cu caracter inovator în cuprinsul actelor normative, trebuie să le definească chiar în cuprinsul acestora». Curtea prin Decizia nr. 390/2014, paragraful 31, «a statuat că o noţiune legală poate avea un conţinut şi înţeles autonom diferit de la o lege la alta, cu condiţia ca legea care utilizează termenul respectiv să îl şi definească», concluzionând la paragraful 61 că nu sunt îndeplinite condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate cu privire la natura juridică a «indemnizaţiei pentru limită de vârstă», astfel că încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie“, se arată în sesizarea lui Klaus Iohannis. 

De asemenea, şeful statului are şi un al doilea argument. „Cu privire la incidenţa dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, prin Decizia nr. 22/2016, paragraful 52, instanţa de control constituţional a constatat că: «prin acordarea acestei indemnizaţii numai unor aleşi locali (primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene), legiuitorul a încălcat art. 16 alin. (1) din Constituţie, stabilind un tratament juridic diferenţiat în cadrul aceleiaşi subcategorii juridice. Curtea reţine că aleşii locali, indiferent de faptul că sunt aleşi prin scrutin de listă sau uninominal, se află în aceeaşi situaţie juridică, astfel încât acordarea, în mod selectiv, a unei indemnizaţii pentru limită de vârstă persoanelor care au deţinut anumite calităţi în cadrul categoriei aleşilor locali echivalează cu instituirea unui tratament juridic diferenţiat/inegal pentru situaţii de drept identice/analoage în condiţiile în care dobândirea calităţii de ales local are loc prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat de către cetăţenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială în care urmează să îşi exercite mandatul, potrivit legii [art. 2 alin. (2) din Legea nr. 393/2004]. Nu se poate accepta faptul că diferenţa de tratament juridic este justificată în mod obiectiv şi raţional prin natura atribuţiilor îndeplinite de acestea faţă de aleşii locali cărora nu li s-a acordat o atare indemnizaţie, întrucât această indemnizaţie se acordă, astfel cum transpare din legea supusă controlului de constituţionalitate, în considerarea calităţii de ales local, fără a se avea în vedere natura concretă a atribuţiilor exercitate. De aceea, nu are importanţă nici faptul că unele dintre persoanele beneficiare au deţinut calitatea de primar sau preşedinte de consiliu judeţean, autorităţi executive ale unităţii administrativ-teritoriale corespunzătoare. În consecinţă, în măsura în care opţiunea legiuitorului a fost aceea de a acorda astfel de indemnizaţii în considerarea exercitării unui mandat de ales local, Curtea reţine că acesta nu are îndrituirea constituţională să stabilească o inegalitate de tratament juridic în cadrul aceleiaşi subcategorii, în speţă, cea a aleşilor locali, pe alte criterii decât cel al alegerii»“, se arată în aceeaşi sesizare.

Şeful statului invocăşi faptul că nu a fost respectat principiul bicameralismului, în condiţiile în care în forma adoptată de Camera Deputaţilor au fost admise 125 de amendamente care nu erau în forma de la Senat.

Preşedintele ţării susţine că Legea Codului Administrativ a fost adoptată într-o sesiune parlamentară extraordinară care nu a fost neconstituţional întrunită

Politică

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite