INFOGRAFIE Sondaj: încrederea în SRI, afectată de acuzaţiile Elenei Udrea

INFOGRAFIE Sondaj: încrederea în SRI, afectată de acuzaţiile
Elenei Udrea

Elena Udrea pare să fi ciobit câteva procente din imaginea SRI FOTO Marian Iliescu

Imaginea SRI cunoaşte un uşor recul după acuzaţiile aduse de Elena Udrea prim-adjunctului instituţiei, în vreme ce încrederea în DNA rămâne pe un trend crescător, arată barometrul INSCOP Research, realizat la comanda ziarului „Adevărul”.

După ce la sfârşitul anului trecut a ocupat pentru prima dată prima poziţie în clasamentul încrederii în instituţiile politice, Preşedinţia îşi păstrează poziţia, cumulând 51,4% încredere multă şi foarte multă (într-o creştere consistentă faţă de 43,9% în decembrie 2014 şi 17,8% în octombrie 2014).

Locul secund revine Primăriei cu 38,1% (37,9% în decembrie 2014), urmată de Curtea Constituţională, cu 36,5% încredere multă şi foarte multă (36,4% în decembrie 2014), Consiliul judeţean, cu 25,5% (26% în decembrie 2014) şi Guvern cu 23,4% (25,5% în decembrie 2014). Clasamentul este încheiat de Parlament cu 17,5% (19,7% în decembrie 2014) şi partide politice care ajung la un minim istoric de 9,9% (12% în decembrie 2014).

Topul instituţiilor executive este condus Armată, cu 75% încredere multă şi foarte multă (76,1% în decembrie 2014), urmată de Jandarmerie, cu 62,5% (65,3% în decembrie 2014)  şi DNA, cu 58,9% (55,8% în decembrie 2014).

Urmează SRI  cu o cotă de încredere de 48,8% în februarie 2015, faţă de 52,6% în decembrie 2014, în condiţiile în care sondajul a fost realizat la o săptămână după ce Elena Udrea, inculpată în mai multe dosare, a adus o serie de acuzaţii prim-adjunctului SRI, generalul Florian
Coldea.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se bucură de încredere mare şi foarte mare pentru  48,7%, din români, această instituţie fiind inclusă în premieră în cadrul Barometrului INSCOP-Adevărul despre România. ÎCCJ este urmată în clasamentul încrederii în instituţiile executive de BNR (47,3% în februarie 2015, 51,3% în decembrie 2014), SIE (46,1% în februarie 2015, 46,8% în decembrie 2014), Poliţie (45,5% în februarie 2015, 51,4% în decembrie 2014) şi ANI (42,2% în februarie 2015, 39,2% în decembrie 2014).

Biserica se situează şi în sondajul din februarie 2015 în fruntea clasamentului încrederii în instituţiile sociale/private, cu 64% (60,6% în decembrie 2014), urmată de universităţi cu 41,4% (43,8% în decembrie 2014) şi presă cu 37% (într-o creştere importantă faţă 32,5% în decembrie 2014).

Urmează organizaţiile societăţii civile (29,7% în februarie 2015, 28,6% în decembrie 2014), sindicatele (21,6% în februarie 2015, 18,7% în decembrie 2014), patronatele (19,5% în februarie 2015, 21,8% în decembrie 2014). Topul este încheiat de către bănci cu 15,9% încredere multă şi foarte multă, un minim istoric în contextul crizei francilor elveţieni (17% în decembrie 2014).

NATO se bucură de cel mai ridicat nivel de încredere dintre instituţiile internaţionale măsurate cu 55% (54,6% în decembrie 2014). Credibilitatea ridicată a NATO trebuie analizată şi în contextul crizei de securitate din Ucraina. Pe locul secund se situează ONU, cu 51,9% încredere multă şi foarte multă (51,6% în decembrie 2014), iar locul al treilea este ocupat de UE, cu 51,7% încredere multă şi foarte multă (56,6% în decembrie 2014). Comisia Europeană se situează pe locul al patrulea (47,9% în februarie 2015, 50,8% în decembrie 2014), urmată de Parlamentul European (46,2% în februarie 2015, 50,8% în decembrie 2014), Banca Mondială (37,5% în februarie 2015, 39,8% în decembrie 2014) şi FMI (29,5% în februarie 2015, 30% în decembrie 2014). ;

Date tehnice

Sondajul a fost realizat în perioada 5-10 februarie 2015. Volumul eşantionului a fost de 1.065 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de +/- 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eşantionului: multi-stratificat, probabilistic. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 40 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 79 de localităţi (oraşe mari, oraşe medii, oraşe mici, comune, sate). Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populaţiei din 2011.

Click pentru a mări

citeste totul despre: