INFOGRAFIE Sondaj: PMP suflă în ceafa PDL. PNL scade cu cât a crescut PSD

INFOGRAFIE Sondaj: PMP suflă în ceafa PDL. PNL scade cu cât a crescut PSD

Elena Udrea, liderul informal al PMP

Ruperea USL şi înregistrarea oficială a partidului prezidenţial au reconfigurat scena politică – arată un sondaj INSCOP Research, privind intenţia de vot la alegerile europarlamentare, realizat la comanda ziarului „Adevărul”. Cercetarea a fost efectuată în perioada 1-7 mai, pe un eşantion reprezentativ de 1.056 de persoane.

Ştiri pe aceeaşi temă

PSD cunoaşte o uşoară creştere, de trei procente, ajungând la 40,7%, iar PNL cunoaşte o scădere tot de trei procente, ajungând la 16,9%.

Partidul Mişcarea Populară şi-a dublat practic zestrea electorală – de la 4,6 la 10,2%. PMP ajunge astfel al patrulea partid, în urma unui PDL care a coborât de la 17,5 la 11,3%. Ar mai trece pragul electoral UDMR şi Forţa Civică. Dintre independenţi, doar Mircea Diaconu ar putea primi 1,2%.

Sondajul, în detaliu

Chestionaţi în legătură cu prezenţa la alegerile europarlamentare din 25 mai, 32% au răspuns că se vor prezenta cu siguranţă la vot, iar 28,9% indică faptul că probabil vor merge la vot. 9,7% spun că probabil nu se vor prezenta la vot, 9,6% spun că sigur nu se vor prezenta la vot, în timp ce 17,3% declară că încă nu s-au hotărât. 2,5% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare. 

Datele de prezenţă la urne la alegerile europarlamentare din 2007 şi din 2009 când participarea nu a depăşit 30% sugerează faptul că indicatorul cel mai potrivit pentru a estima prezenţa la vot este opţiunea de răspuns „Cu siguranţă Da“, adică 32% din votanţi. Câţi dintre cei 28,9% care declară că „probabil vor merge la vot“ vor şi face efectiv acest lucru este imposibil de estimat.

Estimarea intenţiei de vot se bazează pe răspunsurile exprimate de 65% din totalul eşantionului (adică din totalul populaţiei investigate, 65% au ales un partid). Restul de 35% din populaţia investigată a ales opţiunile de răspuns „Nu m-am hotărât“, „Nu merg la vot“, „Nu ştiu/Nu răspund“.

Remus Ştefureac, director INSCOP, a ţinut să facă următoarele precizări: „Rezultatele vor trebui citite cu reţinerea firească determinată de faptul că prezenţa reală la urne pe 25 mai se va situa, probabil, în jurul procentului de 30%, fapt care poate afecta distribuţia voturilor pe partide la alegeri, comparativ cu estimarea din sondaje realizată cu trei săptămâni înainte de data scrutinului. În acest sens, trebuie ţinut cont şi de faptul că pe fondul unei participări mai reduse la vot, bazinele de votanţi fideli ai partidelor vor conta mai mult, aşadar, dincolo de simpatia generală de care se bucură fiecare partid la nivelul populaţiei în ansamblu, un indicator decisiv al rezultatelor finale va fi dimensiunea partidului şi capacitatea organizaţională de mobilizare la vot a alegătorilor proprii“.

Partidele preferate

Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri europarlamentare, Alianţa PSD-UNPR-PC ar obţine 40,7% din voturi, în stagnare comparativ cu măsurătoarea de la începutul lunii martie când aceeaşi alianţă înregistra 40,4% din opţiunile de vot.

Alianţa PSD-UNPR-PC este urmată în clasamentul intenţiei de vot de Partidul Naţional Liberal care ar fi votat de 16,9% din respondenţi (17,6% luna trecută).

PNL este urmat de Partidul Democrat Liberal, care suferă o cădere în intenţia de vot de la 13,7% în martie, la 11,3% la măsurătoarea din luna mai.

Partidul Mişcarea Populară îşi continuă tendinţa ascendentă, înregistrând 10,2% din intenţiile de vot (comparativ cu 9,1% în luna martie). PMP pare a creşte pe seama scăderii PDL.

Conform măsurătorii din luna mai, celelalte formaţiuni care trec pragul parlamentar de 5% sunt Uniunea Democrată a Maghiarilor din România cu 5,2% (5,1% în luna martie) şi Forţa Civică, cu 5,1% (4,7% în luna martie).

Sub pragul electoral

Partidul Poporului Dan Diaconescu ar fi votat de 3,8% din cei care exprimă o opţiune (4,1% în martie), urmat de  PRM cu 2,8% (2,7% în martie) şi PNŢCD cu 1,3% (1,7% în luna martie).

Candidatul independent Mircea Diaconu ar fi votat de 1,2% din respondenţi, în timp ce 0,5% ar votat alţi candidaţi independenţi. De asemenea, 1% ar vota un alt partid decât cele incluse în lista predefinită de opţiuni.

Nu s-au hotărât cu cine să voteze 21,1% din cetăţenii cu drept de vot. De asemenea, 10,9% declară ferm că nu merg la vot, în timp ce 3% nu ştiu sau nu răspund. Opţiunile de răspuns „Nu m-am hotărât“, „Nu merg la vot“, „Nu ştiu/Nu răspund“ au fost citite respondenţilor de către operatorii de interviu.

Citeşte şi:

 
PNL înregistrează victorie după victorie în războiul cu PSD privind folosirea acronimului „USL“ în materialele de campanie ale social-democraţilor.  PSD spune că va da jos bannerele.
 
 
A doua săptămână de campanie electorală nu s-a desfăşurat cu mult diferit faţă de cea dintâi. Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta au continuat atacurile reciproce, au monopolizat spaţiul mediatic şi au oferit Curţii Constituţionale mai multe teme de gândire.
 
 
În plină campanie pentru euroalegeri, preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta se atacă zilnic, însă temele pe care le abordează nu au absolut nicio legătură cu alegerile europarlamentare
 
 
Citind în paralel „Manifestul PNL” şi „Platforma PMP” putem distinge principalele poziţionări ale României în context european. Campania din România are o slabă preocupare pentru subiectele europene, dar cu toate acestea nu ar trebui să subestimăm efortul partidelor.

 

citeste totul despre: