Două modele de administraţie: Firea versus Boc

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Competiţia dintre Bucureşti şi Cluj-Napoca nu mai este doar o chestiune de mândrie locală, ci devine una sistemică, în care competenţele administrative, politice şi de comunicare devin esenţiale.

Mai precis, asistăm la două modele de dezvoltare urbană (care include şi dezvoltarea economică, culturală, socială, educaţională etc.). Percepţia generală este că în ultimii ani Cluj-Napoca a devenit un model de dezvoltare, că oraşul de pe Someş este un trendsetter în ceea ce priveşte modernizarea administraţiei locale.

Automat, comparaţia între cele două oraşe duce la o comparaţie între edilii Gabriela Vrânceanu Firea şi Emil Boc. Cel puţin, la o primă vedere, observăm că între cei doi există o diferenţă esenţială în ceea ce priveşte obiectivele politice, iar acest lucru explică, întrucâtva, abordările lor la nivel administrativ: pentru Gabriela Firea, postul de primar general al Capitalei este doar o trambulină către alte funcţii publice, în timp ce pentru Emil Boc, a fi primar al Clujului pare singura preocupare majoră la nivel de carieră politică.

La Bucureşti, acţiunile Gabrielei Firea sunt mai degrabă demne de un ministru al Asistenţei Sociale. Oferă prime tinerilor căsătoriţi, dă subvenţii tinerelor mame, pune la dispoziţie vauchere pentru achiziţia unor bunuri etc. Un fel de „mamă“ protectoare a cetăţenilor din marea zonă defavorizată a Bucureştiului. Necazul este că face aceste lucruri pe banii publici, ai tuturor bucureştenilor. De asemenea, politicile de centralizare ale tuturor serviciilor din Capitală sub coordonarea unor firme ale Primăriei sunt un gest de autocraţie administrativă, în care colaborarea cu mediul privat este în mare parte eliminată, iar totul este pus sub controlul unei instituţii mamut condusă de Gabriela Firea. Cetăţenii Capitalei nu participă, ci doar asistă la actul administrativ.

În schimb, la Cluj-Napoca, Emil Boc oferă cetăţenilor sentimentul participării la un proiect urban de anvergură pe toate direcţiile: economic, social, universitar, cultural etc. Implicarea mediului privat, care aduce inovaţie şi dinamism administraţiei locale, este încurajată. Aşa au apărut marile evenimente economico-culturale din Cluj. Mai mult, Boc a introdus, recent, principiul „bugetului participativ“, prin care cetăţenii oraşului pot decide cum pot fi folosite sume importante din  bugetul local la diverse proiecte care vor duce la dezvoltarea oraşului.

În mod clar, lucrurile nu sunt doar „negre“ la Bucureşti, cum nu sunt nici doar „albe“ la Cluj-Napoca, însă, cel puţin în acest moment, în orice discuţie pe tema Bucureşti versus Cluj-Napoca, invariabil oraşul administrat de Boc are mai multe bile albe decât oraşul condus de Gabriela Firea.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite