Discursul Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta la Sesiunea solemnă a Senatului României
0
Resimt necesitatea de a reafirma crezul nostru, anume acela că Monarhia Constituţională este singura soluţie viabilă, morală şi legală pentru renaşterea Naţiunii şi Statului Român. Statul Român este prizonierul mafiei securisto-comuniste, urmaşii eşaloanelor 2 şi 3 ale PCR şi Securităţii controlează resursele Statului, mutilează destinul nostru european şi compromit viitorul Naţiunii Române.
Alteţa Sa Regală Principesa
Moştenitoare Margareta a rostit un discurs în cadrul Sesiunii solemne a
Senatului României, astfel fiind auzit glasul nobil, naţional şi demn al Casei
Regale a României în camera superioară a Parlamentului nostru.
Vă ofer textul discursului Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta, dar şi o rememorare a ceea ce însemna Senatul României în Constituţie din 1866, prima modernă a Statului Român, precum şi în Constituţia din 1923, legea fundamentală de referinţă a Regatului României.
Resimt necesitatea de a reafirma crezul nostru, anume acela că Monarhia Constituţională este singura soluţie viabilă, morală şi legală pentru renaşterea Naţiunii şi Statului Român. Statul Român este prizonierul mafiei securisto-comuniste, urmaşii eşaloanelor 2 şi 3 ale PCR şi Securităţii controlează resursele Statului, mutilează destinul nostru european şi compromit viitorul Naţiunii Române.
Nostalgicii ceauşişti, dar şi mulţi dintre tinerii născuţi după 1989 şi crescuţi la şcoala falimentară a democraţiei (intenţionat) haotice post-decembriste, nu înţeleg sau refuză să înţeleagă un adevăr simplu, acela că mersul istoric firesc al Statului Român este Monarhia Constituţională, care continuă tradiţia voievodală a Naţiunii Române.
Forţele mafiei securisto-comuniste se vor opune Restauraţiei. Reacţia este naturală, întunericul fuge de lumină, căci prezenţa ei îi anulează existenţa. Totuşi, răul nu este veşnic. Sutele de mii de membri care militează în Mişcarea Monarhistă constituie o dodavă vie că Naţiunea Română începe să înţeleagă adevărul şi să urmeze fireasca pornire de a se reaşeza pe făgaşul istoric natural şi moral al Monarhiei Constituţionale.
Am nădejdea că măcar copiii mei vor fi cetăţeni ai Regatului României.
Vă invit să lecturaţi Discursul Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta la Sesiunea solemnă a Senatului României, precum şi fragmente din Constituţiile României din anii de graţie şi glorie 1866 şi 1923.
Trăiască Regele!
***
Discursul Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta la Sesiunea solemnă a Senatului României
Domnule Preşedinte al Senatului,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Coroana şi Senatul României au stat alături timp
de aproape un secol şi jumătate. Este o onoare să pot reprezenta pe Majestatea
Sa Regele Mihai, tatăl meu, la această sărbătoare a naţiunii.
Senatul a fost construit, acum 150 de ani, ca o
expresie a meritului personal, a simţului datoriei şi a patriotismului.
Instituţia a fost creată de strămoşii noştri pentru a asigura libertăţi publice
şi pentru a aduce echilibru şi moderaţie.
Camera Superioară a Parlamentului este o instituţie a viitorului. Ea reprezintă, alături de Camera Deputaţilor, supremul garant al democraţiei şi libertăţilor noastre de mâine. Senatul este expresia identităţii naţionale şi a devenirii noastre statale.
În jubileul de astăzi se regăseşte fiecare român
în parte. De aceea, Familia Regală stă acum, ca şi la început, alături de
Camera Superioară a Parlamentului, cu dinamism şi speranţă.
În Constituţia din 1866, Regele Carol I a
susţinut introducerea instituţiei Senatului şi componenţa sa electivă. Camera
Superioară a Parlamentului a fost prezentă: la proclamarea Independenţei, în
1877, la proclamarea Regatului, în 1881, la aniversarea a 40 de ani de domnie a
Regelui Carol, în anul 1906.
În timpul Primului Război Mondial, Senatul s-a alăturat Familiei Regale în refugiu la Iaşi. Acolo a primit, din partea Regelui Ferdinand, misiunea de „a da neamului o nouă viaţă naţională şi de a colabora cu opera de statornicire a frontierelor fireşti ale unei Românii noi, sporite în întindere şi înălţate în prestigiu”.
În rândurile Senatului au intrat reprezentanţii tuturor provinciilor României Mari. Camera Superioară a Parlamentului a reflectat preocupările tuturor românilor pentru unitate naţională şi identitate europeană.
În perioada interbelică, a fost un element de stabilitate şi continuitate, având un rol important la consolidarea democraţiei, prin Constituţia din 1923. Reformat în 1938 ca o Cameră majoritar numită, Senatul nu a putut face faţă dictaturii şi domniei armelor.
După actul de la 23 August 1944, Regele Mihai a vrut revenirea la viaţa democratică, pe baza Constituţiei din 1923. Însă, impunerea guvernului comunist în 1945, a adus eliminarea Camerei Superioare, care era o piedică în calea instaurării dictaturii. Destrămarea democraţiei a însemnat şi dispariţia Senatului, pentru patru decenii.
El a fost reînfiinţat în anul 1990 şi a contribuit fundamental la dezvoltarea democraţiei româneşti. Senatul a condamnat ferm mineriadele din iunie 1990 şi septembrie 1991. El a fost locul unde reprezentanţii opoziţiei au exprimat puncte de vedere, asigurând un sistem de control al actelor puterii.
În ultimul deceniu, Familia Regală a fost prezentă de patru ori la şedinţele Camerelor reunite ale Parlamentului.
Pentru bunul mers al ţării noastre în viitor, alături de marea familie europeană şi Euro-Atlantică – am încrederea că Senatul României şi celelalte instituţii ale Statului vor consolida cu vigoare exerciţiul democratic, pe care se sprijină Naţiunea noastră.
Aşa cum ne învaţă istoria, domnia legii are nevoie să stea deasupra conjuncturilor. Astfel, ne vom bucura de respect şi de prestigiu în faţa prietenilor şi în faţa adversarilor.
Acum o sută patruzeci şi cinci de ani, Regele Carol I, strămoşul meu, a rostit în Mesajul Tronului o frază pe care doresc să o reamintesc:
"Europa ne poartă astăzi un viu interes. Să ne unim dară cu toţii, spre a dovedi că suntem un popor demn de această bunăvoinţă".
Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Margareta
Principesa Moştenitoare, Custodele Coroanei
române
Bucureşti, Palatul Parlamentului, 17 iunie 2014
***
CONSTITUŢIA DIN 1866
SECTIUNEA II
Despre senat
Art. 68. Membrii senatului se aleg cate duoi de fie-care judet: unul de colegiul anteiu compus'de proprietarii de fonduri rurale din judet cari au un venit fonciar de trei sute galbeni cel pucin; cel-alt de al duoilea colegiu al oraselor resedinte compus din proprietarii de nemiscatore avend un venit fonciar de 300 galbeni in jos, comform Art. 70. Venitul se dovedeece prin rolurile de contributiune.
Art. 69. Aceste duoe colegiuri voteza separat si aleg fie-care cate un representant la Senat.
Art. 70. In orasele unde nu s'ar gasi un numer de 100 alegatori pentru a forma cel d'al duoilea colegiu, acest numar se va complecta cu proprietarii judetului, posedannd un venit fonciar intre 300 si 100 galbeni, preferindu-se pururea cei mai greu impusi si orasanii asupra proprietarilor de mosii.
Art. 71. Deca intre cei mai greu impusi ar fi mai multi cu acelasi venit, si deca prin numerul lor ei ar coversi pe cel cerut pentru complectarea colegiului, eliminarea prisosului se va face prin tragere la sorti.
Art. 72. Legea electorala determina alte conditiuni cerute de la alegatori, precum si mersul operatiunilor electorale.
Art. 73. Universitatile din Iasi si Bucuresci tramite fie-care cate un membru la Senat, ales de profesorii universitatei respective.
Art. 74. Spre a putea fi ales la Senat este nevoe: 1) A fi Roman de nascere sau naturalisat. 2) A se bucura de drepturile civile si politice. 3) A fi domiciliat in Romania. 4) A avea varsta de 40 ani. 5) A avea un venit de ori-ce natura de 800 galbeni, dovedit in modul prevedut de Art. 64.
Art. 75. Sunt dispensati de acest cens: a) Presedintii sau Vice-presedintii ai vre unei Adunari legislative. b) Deputatii cari au facut parte din trei sesiuni. c) Generalii. d) Colonelii ce au o vechime de trei ani. e) Cei ce au fost Ministri sau agenti diplomatici ai terei. f) Cei ce vor fi ocupat in timp de un an functiunile de President de Curte, de Procuror General, de Consilier la Curtea de Casatiune. g) Cei cu diploma de doctorat sau de licentiat de ori-ce specialitate cari in timp de sese ani vor fi esercitat profesiunea lor.
Art. 76. Vor fi de drept membri ai Senatului: 1) Mostenitorul Tronului la versta de 18 ani, insa el nu va avea vot deliberativ de cat la versta de 25 ani. 2) Mitropolitii si episcopii eparhioti.
Art. 77. Membrii Senatului nu primesc nici o donatiune nici indemnitate.
Art. 78. Membrii Senatului se aleg pe 8 ani si se inoesc pe jumatate la fie-care patru ani prin tragere la sorti a unui membru de fie-care judet.
Art. 79. Membrii esiti sunt reeligibili.
Art. 80. La cas de disolutiune Senatul se reinoesce in intregul sau.
Art. 81. Ori-ce intrunire a Senatului afara de timpul sesiunei Adunarei deputatilor este nula de fel.
***
CONSTITUŢIA DIN 1923
SECTIUNEA II Despre Senat
Art. 67. Senatul se compune din senatori alesi si din senatori de drept.
Art. 68. Toti cetatenii Romani dela varsta de 40 ani impliniti aleg, pe circumscriptii electorale cari nu pot fi mai mari decat judetul, prin vot obligator, egal, direct si secret, un numar de senatori. Numarul senatorilor de ales in fiecare circumscriptie, care nu poate fi mai mare decat un judet, se stabileste de legea electorala, proportional cu populatia.
Art. 69. Membrii alesi in consiliile judetene si membrii alesi in consiliile comunale urbane si rurale, intruniti intr'un singur colegiu, aleg, prin vot obligator egal, direct si secret, cate un senator de fiecare judet.
Art. 70. Membrii camerelor de comert, de industrie, de munca si de agricultura, intruniti in colegii separate, aleg din sanul lor cate un senator de fiecare categorie si pentru fiecare circumscriptie electorala. Aceste circumscriptii electorale speciale se fixeaza de legea electorala, numarul lor neputand fi mai mare de sase.
Art. 71. Fiecare universitate alege, din sanul sau, prin votul profesorilor sai, cate un senator.
Art. 72. Sunt de drept membri ai Senatului, in virtutea Inaltei lor situatiuni in Stat si Biserica:
a) Mostenitorul Tronului dela varsta de 18 ani impliniti; el insa nu va avea vot deliberativ decat la varsta de 25 ani impliniti;
b) Mitropolitii tarii;
c) Episcopii eparhioti ai Bisericilor ortodoxe romane si greco-catolice, intru cat vor fi alesi conform legilor tarii;
d) Capii confesiunilor recunoscute de Stat, cate unul de fiecare confesiune, intru cat sunt alesi sau numiti conform legilor tarii si reprezinta un numar de peste 200.000 credinciosi; precum si reprezentantul superior religios al musulmanilor din Regat;
e) Presedintele Academiei Romane. Mandatul acestor senatori inceteaza odata cu calitatea sau demnitatea care le atribue dreptul.
Art. 73. Devin senatori de drept:
a) Fostii Presedinti de Consiliu, intru cat vor avea o vechime de patru ani ca Presedinti de Consiliu titulari, si fostii Ministri avand o vechime de cel putin sase ani intr'una sau mai multe guvernari; b) Fostii Presedinti ai Corpurilor Legiuitoare cari vor fi exercitat aceasta demnitate cel putin in cursul a opt sesiuni ordinare; c) Fostii Senatori si Deputati alesi in cel putin zece legislaturi independent de durata lor; d) Fostii Primi-Presedinti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie car au ocupat aceasta functiune sau pe aceea de Presedinte la Casatie cinci ani; e) Generalii de rezerva si in retragere: 1. Cari vor fi exercitat comanda unei armate in fata inamicului, ca titulari, cel putin 3 luni. 2. Cari au indeplinit functiunea de Sef al marelui Stat-Major, sau de inspector general de armata (comandant de armata), in timp de pace, cel putin patru ani. Numarul celor din categoria a doua nu va fi mai mare de patru, luati in ordinea vechimei, la vacante existente; f) Fostii Presedinti ai Adunarilor Nationale din Chisinau, Cernauti si Alba-Iulia, cari au declarat Unirea.
Art. 74. Verificarea indeplinirii conditiunilor senatorilor de drept se face de o comisiune compusa din Presedintii sectiunilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sub presedintia Primului-Presedinte al acestei Inalte Curti. Constatarea se face din oficiu, la cererea Presedintelui Senatului sau a acelora cari au dreptul.
Presedintele Senatului inscrie senatorii de drept pe baza incheierii Comisiunii. Senatul poate discuta si semnala Comisiunii, spre rectificare, erorile constatate in stabilirea drepturilor.
Art. 75. Spre a fi eligibil la Senat se cere: a) A fi cetatean roman; b) A avea exercitiul drepturilor civile si politice; c) A avea varsta de 40 ani impliniti; d) A avea domiciliul in Romania.
Aceste conditiuni, afara de varsta, se cer si senatorilor de drept.
***
Surse:
http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org
Se încarcă comentariile...
