Cum a încercat Senatul să-i salveze pe primarii condamnaţi cu suspendare

Cum a încercat Senatul să-i salveze pe primarii condamnaţi cu suspendare

Ciprian Nica este avocatul penalilor în Parlament, având în palmares mai multe proiecte controversate FOTO Mediafax

În ultima şedinţă de anul trecut, Parlamentul a adoptat un proiect de lege care prevede că primarii, consilierii locali şi consilierii judeţeni îşi pierd mandatul numai dacă au fost condamnaţi la închisoare cu executare, nu şi la închisoare cu suspendare. Preşedintele Klaus Iohannis a întors legea în Parlament, pe motiv că afectează lupta anticorupţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Înainte de intra în vacanţa de iarnă, parlamentarii au încercat să le facă un cadou aleşilor locali cu probleme penale. Pe 21 decembrie, Senatul a adoptat, în calitate de cameră decizională, un proiect de  modificare a legii privind statutul aleşilor locali. Mai exact, de modificare a articolelor referitoare la pierderea mandatelor.

Spre exemplu, articolul 15, litera f) din Statutul aleşilor locali spune că mandatul unui primar încetează dacă acesta a fost condamnat, “prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate”. Senatul a adăugat: “pedeapsă privativă de libertate cu executare”. Parlamentarii care au iniţiat proiectul de lege au invocat faptul că nu toţi aleşii locali condamnaţi cu suspendare îşi pierd mandatele. “Aplicarea textului legii a condus la o practică neuniformă pentru cazuri similare”, spun iniţiatorii legii, care, astfel, reclamă faptul că în unele cazuri prefecţii au decis să întrerupă mandatele unor aleşi condamnaţi, în alte nu.

Însă iniţiatorii legii, deşi unii dintre ei au studii de drept, au uitat să mai spună faptul că cei care primesc închisoare cu suspendare pot primi, la pachet, şi pedepse complementare. În cazul aleşilor locali, pedepsele complementare fac diferenţa între pierderea şi menţinerea mandatului. Iar pedepsele complementare apar sau nu în funcţie de natura faptelor comise. Spre exemplu, dacă un primar a fost condamnat cu suspendare pentru luare de mită sau abuz în serviciu (fapte ce au legătură directă cu funcţia), pedeapsă de închisoare cu suspendare este însoţită de o pedeapsă complementară, prin care i se interzice să-şi mai exercite funcţia. Însă dacă primarul a comis un accident şi este condamnat cu suspendare, e posibil să nu mai primească o pedeapsă complementară, deci poate rămâne în continuare în funcţie.

Modificarea legii n-ar însemna decât garanţia pentru aleşii locali că  vor rămâne cu siguranţă pe funcţii, indifferent de natura faptelor pentru care au fost condamnaţi, fără să mai treacă prin filtrul unui judecător. “Legea trebuie lăsată aşa. Parlamentarii au vrut să relaxeze textul legii şi de aici să creeze noi probleme de interpretare”, spune avocatul Elenina Nicuţ.

“Afectează lupta împotriva corpuţiei”

Preşedintele Klaus Iohannis a întors legea în Parlament arătând că, potrivit legii penale, pedeapsă privativă de libertate înseamnă atât închisoare cu executare, cât şi închisoare cu suspendare. “Codul penal stabileşte tipurile de pedepse – principale, complementare şi accesorii – precum şi modalităţile de individualizare a acestora. Instanţa poate dispune suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere, situaţie în care pedeapsa nu se execută în penitenciar, însă, executarea ei se realizează prin îndeplinirea unor măsuri de supraveghere specifice dispuse de instanţă pe parcursul termenului de supraveghere”, se arată în cererea de reexaminare semnată de Iohannis.  “Pedeapsă privativă de libertate însemană pedepasa ca atare. Modul de executare al pedepsei este cu totul altceva”, susţine şi avocatul Elenina Nicuţ.

Administraţia Prezidenţială continuă: “În opinia noastră, continuarea exercitării vreuneia dintre aceste funcţii de către o persoană condamnată penal, fie chiar şi în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, plasează sub semnul vulnerabilităţii chiar exercitarea mandatului de ales local. Continuarea exercitării mandatului de către o persoană condamnată cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere este de natură a aduce atingere unor principii elementare ce ţin de morala publică, de specificul funcţiei exercitate, de integritate şi, nu în ultimul rând, de încrederea cetăţenilor în reprezentanţii locali”.

Şeful statului pune intenţia de modificare legislativă în contextul mai amplu al luptei anticoruzpţie.“Modificarea Legii privind Statutul aleşilor locali, în forma transmisă la promulgare, ar putea afecta lupta împotriva corupţiei, precum şi eficienţa cadrului  legislativ în materie de integritate”, mai arată şeful statului.

Legea, adoptată pe şest

Potrivit unor surse politice, senatorii n-au ales întâmplător să adopte această lege în ultima zi de lucru pe 2015. În aceeaşi zi, 21 decembrie, a mai existat pe ordinea de zi un proiect de modificare a legii privind statutul aleşilor locali, care prevedea pensii speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi de Consilii Judeţene şi adjuncţii lor. Iar toată atenţia a fost concentrată pe acel vot. Surse parlamntare susţin că spre finalul şedinţei, senatorii au suspus la vot şi al doilea proiect de modificare a statututlui aleşilor locali, cel care face referire la pierderea mandatelor în cazul unor condamnări cu suspendare.

PNL, din nou lângă PSD

Proiectul de lege este semnat de 16 senatori şi deputaţi de la mai toate partidele politice: şase aleşi de la PSD, dingtre care cel mai notoriu este Ciprian Nica, vicepreşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, şase de la UDMR, doi de la PNL (Mircea Toader şi Mihăiţă Calimente), unul de la minorităţi şi unul de la ALDE.

 

 

citeste totul despre: