Cum se fac bani negri în campania electorală. Kovesi: „E o problemă să dovedim că banii au fost daţi la partid, pentru că plata cash nu lasă urme“

Deşi regulile pentru finanţarea campaniilor electorale s-au înăsprit, fenomenul sacoşei cu şpagă aduse la partid a rămas aprope incontrolabil. Pe scurt, vorbim despre relaţiile toxice dintre oamenii de afaceri şi politicieni. Aceasta este concluzia unei dezbateri organizate de ExpertForum.

ExpertForum (EFOR), ONG axat pe politici publice şi anticorupţie, a organizat ieri o dezbatere pe tema finanţării partidelor şi a campaniilor electorale, în contextul în care cheltuielile din campania pentru alegerile locale încă n-au fost rambursate de stat - deşi au trecut mai bine de patru luni, iar campania pentru alegerile parlamentare bate la uşă. Ca un comic de situaţie, discuţia a picat exact în ziua în care doi foşti politicieni cu greutate, Gheorghe Ştefan (Pinalti) şi Gabriel Sandu, fost ministru PDL al Comunicaţiilor, au fost condamnaţi la închisoare pentru şpaga din dosarul Microsoft, şpagă intrată apoi, în bună măsură, în circuitul finanţării campaniei prezidenţiale din 2009.

„Cum se face că avem atâtea acuzaţii penale despre finanţarea campaniilor electorale?“, a fost întrebarea în jurul căreia a gravitat discuţia, problemă lansată de Laura Şetfan, expert anticorupţie la EFOR. Răspunsul ţine în mare măsură de cârdăşia bolnăvicioasă dintre politicieni şi oameni de afaceri, care pare indestructibilă, în ciuda faptului că statul a pus reguli mai clare şi ceva mai dure de finanţare a partidelor şi a campaniilor.

Prezentă la discuţii, Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA, a prezentat, succint, schema de ajutor reciproc dintre politicieni şi sponsori. „Vorbim de plata unor comisioane de 10% din contractele cu instituţiile publice. Deci câştigi contractul şi întorci o parte din bani la partid. Sau vorbim de lideri de partid care îşi folosesc autoritatea pentru a numi persoane apropiate în instituţii, care apoi oferă contracte din bani publici unor oameni de afaceri. Apoi, banii din contracte se întorc la partid. Sau vorbim de oameni de afaceri care finanţează ilegal campania, cu promisiune de a primi apoi contracte cu statul. Sau mai vorbim de încheierea unor contracte de consultanţă fictivă. Am constatat că, de cele mai multe ori, banii se dădeau la negru, de aceea e greu să demonstrăm că partidele sau campaniile au fost finanţate ilegal. E o problemă să dovedim că banii au fost daţi la partid, pentru că plata cash nu lasă urme. Nu merge nimeni cu geanta de bani şi cu 10 prieteni, să existe martori “, a spus Laura Codruţa Kovesi.

Recolta DNA
Şefa DNA a amintit cele mai notorii cazuri în care politicieni de prim rang au fost condamnaţi pentru că s-au folosit de funcţie pentru a obţine „foloase patrimoniale sau nepatrimoniale“. Printre aceştia se numără: Gheorghe Bunea Stancu – fost preşedinte al CJ Brăila, condamnat la 3 ani de înschisoare cu executare după ce a „strâns“ bani pentru campania lui Mircea Geoană în 2009; Florin Popescu - fost preşedinte PDL al CJ Dâmboviţa, condamnat la doi ani de închisoare cu executare după ce a primit peste 60 de tone de pui grill pentru a le distribui alegătorilor; Liviu Dragnea – condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul „Referendumul“, după ce a scos la vot şi morţii din Teleorman; Sorin Frunzăverde -  fost preşedinte al CJ Caraş-Severin, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare după ce i-a constrâns pe primarii din judeţ să adune voturi pentru Klaus Iohannis în 2014. 

Banii pentru dezvoltare, altă sursă de şpagă

Dincolo de „peştii“ mari prinşi de procurorii DNA, în reţeaua de finanţare ilegală  un rol important l-au avut şi miniştrii Dezvoltării din ultimii patru ani. Vorbim de Liviu Dragnea, de Sevil Shhaideh (fina lui Liviu Dragnea ) şi de actualul ministru, Vasile Dâncu, unul dintre sfetnicii aceluiaşi Liviu Dragnea. Din 2013 şi până astăzi, cei trei miniştri au  alocat nu mai puţin de 5,7 miliarde de lei din Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) fără absolut nicio justificare obiectivă, ci doar în baza clientelismului de partid. Pe scurt, au fost bani oferiţi de PSD prin intermediul Ministerului Dezvoltării ca stimulente financiare pentru primari, mai ales în preajma campaniilor electorale. „Aceşti bani se dau foarte uşor, pe o procedură neclară. După 2012, dacă un primar făcea parte din partidul aflat la putere, avea şanse de două ori mai mari să primească bani prin PNDL. Din aceste contracte poate că sunt bani care pleacă mai departe la partide. De fapt, sunt anumite lucruri care arată mai mult decât a noroc“, a arătat Septimius Pârvu, cel care a luat urma banilor plecaţi de la Ministerul Dezvoltării.

Norocul invocat ironic de Septimius Pârvu înseamnă, spre exemplu, că firmele care au câştigat proiectele finanţate de Ministerul Dezvoltării sunt abonate la contracte cu statul sau sunt conduse de interfeţe ale liderilor politici. „Foarte multe contracte au un singur ofertant. Foarte multe contracte au fost câştigate cu jumătate din preţul estimat. Asta ne duce cu gândul că banii ajung şi la partide, deşi nu e uşor de dovedit“, mai spune Septimius Pârvu, care a oferit şi câteva exemple edificatoare.

• Firma Complis a fost deţinută de fostul preşedinte al CJ Dâmboviţa, Gheorghe Ana (PSD). În 2011, îi cedează firma lui Victor Sanda, fost deputat PSD. „Şi-au donat formele pentru a nu fi în conflicte de interese“, susţine Septimius Pârvu. Din PNDL, firma Complis a câştigat peste 10 milioane de lei.
• Cele mai multe contracte în Giurgiu au fost câştigate de Romstrade, firma condusă de Nelu Iordache, arestat în 2012 pentru deturnare de fonduri. Iordache a câştigat cele mai bănoase contracte de la CNADNR şi Ministerul Dezvoltării pentru modernizarea drumurilor locale din Prahova, Bistriţa, Giurgiu şi Ilfov.
• Tehnologica Radion este a doua firmă care s-a abonat la contracte în Giurgiu. Theodor Berna, şeful firmei, cunoscut ca unul dintre „regii asfaltului“, a fost arestat pentru evaziune. În presă au apărut declaraţii conform cărora Vasile Blaga ar fi făcut presiuni asupra lui Darius Vâlcov, fost primar PDL al Slatinei, ca Tehnologica Radion să câştige contracte în judeţul Olt.
• Cazicom şi Strabag par a fi campionii contractelor în Vâlcea. Cazicom este condusă de  Ion Cazan, membru PSD şi tatăl lui Laurenţiu Cazan, membru în CA al CET Govora şi lider al tinerilor liberali din Vâlcea. Presa locală a scris despre firma lui Cazan că ar fi abonată la contracte locale, fiind apropiată de preşedintele CJ Ion Câlea (PSD), dar şi de Cristian Buican, deputat PNL de Vâlcea. De altfel, firma lui Buican, Lovapi SRL, are sediul chiar în cabinetul de avocatură al lui Laurenţiu Cazan.
• În Teleorman, din 11 contracte scoase la licitaţie, celebra firmă Teldrum, controlată din umbră de liderul PSD Liviu Dragnea, a câştigat, fie singură, fie în asociere, nu mai puţin de 10.
• Firma WFA, condusă de Ion Florian, unul dintre oamenii de încredere ai lui Dragnea, a câştigat un contract pentru construcţia a 16 km de drum, însă la un preţ de 2.2 milioane de lei pe km, în condiţiile în care preţul normal este de sub 1 milion de lei. ;

Reţeta câştigătoare: împrumuţi pe toată lumea

„Unii donează pentru toţi, nu contează neapărat partidul în sine, ci reţeaua de politicieni cu care pot să interacţioneze“, spune Septimius Pârvu. Spre exemplu, Victor Mihalachi, patronul firmei Victor Construct, înregistrată în Botoşani, a donat 15.000 de lei pentru PSD în 2013, şi tot în acel an a finanţat PNL cu 30.000 de lei. Un comportament similar l-a avut şi firma Conrec, abonată la contractele din Botoşani. Potrivit presei locale, Cătălin Flutur, fost primar PNl al municipiului, ar fi naşul lui Mihai Vrăjitoru, patronul firmei. Pe lângă sumele înregistrate în Monitorul Oficial, mai există şi donaţiile la negru. „Am constatat că donaţia înseamnă că omul de afaceri aduce geanta cu bani, o pune pe masă, contabila face documente fictive că a primit bani de la mai multe persoane fizice, apoi face plăţi la negru“, a explicat Laura Codruţa Kövesi.

„Niciun partid nu va deconta toţi banii cheltuiţi la locale“
Toma Costreie, directorul echipei de control al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), a dezvăluit că unele cheltuieli din campania pentru alegerile locale vor ajunge pe masa procurorilor. „Am terminat controlul, iar acum suntem la simple corecturi. Verificăm dacă o tranzacţie este reală sau nu. Avem situaţii în care, din facturi, rezultă că 10 plus 20 dă 40. Există cazuri  în care ne vom adresa organelor de cercetare penală. Sunt unii care forţează legea la limită“, a spus Costreie. Întrebat dacă există vreun partid care îşi va recupera integral banii cheltuiţi în campania de la locale, Costreie a răspuns: „Nu, nu există un astfel de caz“. Semn că legea nu a fost respectată. Cuantumul total  al partidelor care au cerut rambursarea se ridică la 47 de milioane de lei, potrivit estimărilor AEP.