Cum au ajuns Băsescu, Ponta, Tăriceanu şi Udrea să formeze o coaliţie parlamentară anti-Guvern

Opoziţia de care s-a lovit Guvernul Cioloş în Parlament i-a avut drept exponenţi pe Traian Băsescu, Elena Udrea, Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu, aceiaşi lideri politici care critică activitatea Justiţiei. Motivele pentru care cei patru au ajuns de aceeaşi parte a baricadei sunt explicate de specialişti în felul următor: interesul politic primează.

Guvernul condus de Dacian Ciolos a fost susţinut în Parlament de 389 de parlamentari care au votat „pentru“ noul Executiv , în timp ce 115 au fost „împotriva“ echipei guvernamentale. Printre opozanţii din Parlament sau din spaţiul public se află mai mulţi oameni politici care în ultimii ani au condus sau conduc instituţii de stat importante, politicienii care de multe ori au fost adversari. Astfel, persoane precum fostul preşedinte Traian Băsescu, fostul premier Victor Ponta,  liderul Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, dar şi deputatul Elena Udrea şi-au articulat un discurs anti-Guvern şi, în acelaşi timp, împotriva Justiţiei.   

„L-am citit cu atenţie, cu atenţia unui om cu experienţă în a înţelege un program politic.Vă pot mărturisi că nu am văzut program mai sterp al vreunui Guvern politic decât acest program al unui guvern de tehnocraţi“, a fost comentariul acid al fostului preşedinte Traian Băsescu, lider al Partidului MIşcarea Populară (formaţiune care a votat împotriva echipei Cioloş), la adresa programului de guvernare. „Eu un heirupism total. Au luat oameni, pe repede înainte. Nu ăsta e răspunsul la ceea ce a cerut strada. O încropeală incredibilă“, e de părere Elena Udrea care, practic, aduce o completarea mesajului lui Băsescu.

Mesajul anti-Guvern e completat discursul împotriva unor instituţii de stat pe care în timpul mandatului său Băsescu le-a susţinut cu tărie. „Văd nişte excese cu arestările preventive. Unui om, procurorul îi pune cătuşele în urma unui denunţ“, spunea Băsescu încă de la sfârşitul acestei veri, repetând acest mesaj sub diferite forme şi zilele acestea când vorbeşte de Justiţie.

Victor Ponta e mai rezervat în atitudinea anti-Cioloş preferând să nu meagă la votul în Parlament când noul prim-ministru a venit alături de echipa sa pentru a cere încrederea membrilor din Legislativ. Nu acelaşi comportament are când vine vorba de Justiţie. Întrebat urmă cu câteva săptămâni de ce a comentat modul cum e instrumentat unul dintre dosarele sale, Ponta reacţiona dur

„Vreau să fie foarte clar. Domnul procuror m-a acuzat de nişte lucruri. Nu mai vorbesc după ureche. Eu am văzut ce zice el într-un act oficial şi sunt nişte invenţii. E dreptul meu să mă apă. Nu am afectat nici independenţa justiţiei, nici n-am vorbit în general despre instituţii, pur si simplu m-am apărat şi mă voi apăra. Sper că măcar în faţa judecătorilor să am voie să spun că procurorul greşeşte. Doar pe vremea lui Stalin dacă nu te duceai să spui că eşti vinovat te scoteau din sală şi te bateau bine până spuneai“, afirma atunci Ponta, încă premier al României.

Opoziţia lor vine din interes politic

Cum se explică asemănarea mesajelor pe care le au politicienii menţionaţi mai sus? „Echipa pe care Traian Basescu o face cu Elena Udrea si Victor Ponta nu e o noutate. Traian Basescu l-a ajutat foarte mult pe Ponta pe toata durata mandatului de premier. Dacă Băsescu ar fi ales să îl ignore şi să genereze exclusiv teme de dezbatere pentru societate, Ponta ar fi fost pus într-o poziţie de inferioritate pentru că toată viaţa sa politică a fost construită pe «modelul Basescu» - glume deplasate, lupta cu adversarii în registrul «miştourilor» -şi deturnarea atenţiei publice de la temele de substanţă“, susţine consultantul politic Răzvan Prişcă.

„Opoziţia lor vine din interesul politic. Niciuna dintre aceste forţe politice, de altfel  foarte mici, nu ar fi putut susţine Guvernul Iohannis şi să aibă vizibilitate pentru că erau ambii jucători de pe piaţă care îi susţineau şi nu mai aveau cum să iasă în faţă de nicio culoare“ subliniază Adi Zăbavă, specialist în comunicare politică.

Tăriceanu: Guvernul Cioloş, parte a planului de anihilare adevăratei Justiţiii

Nici preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu nu se lasă mai prejos. „Eu, ca preşedinte al Senatului, am datoria să apăr Constituţia şi statul de drept. Prin acest discurs îmi asum destul de multe riscuri. Domnule prim-ministru, vreau să vă asigur de de aprecierea mea. Dar sunteţi parte a unui plan elaborat cu aproape un an şi care a urmărit îndepărtarea unui Guvern legitim. Acest plan prevede anihilarea Justiţiei şi a statului de drept. Obiectivul este schimbarea de paradigmă. Planul acesta care se execută sub pruivirea îngăduirea a preşedintelui României. Primul obiectiv: subordonarea Justiţiei unor organisme exterioare. Doi, instituirea Guvernului meu“, spunea Călin Popescu Tăriceanu, copreşedinte ALDE, de la tribuna Parlamentului în ziua acordorii votului de încredere pentru Guvernul Cioloş.

Atitudinea lui Tăriceanu e explicată, de asemenea, de analiştii de comunicare politică şi analişti. „Tăriceanu nu are un interes comun cu Băsescu, din contră. Ei se bat cap în cap pentru că ambii au acelaşi obiectiv, de a fi al treilea partid“, arată Adi Zăbavă încercarea celor doi politicieni de a atrage o susţinere cât mai mare printr-un discurs similar.

O altă ipoteză al modului cum îşi articulează discursul mai mulţi politicieni, e avansată de Răzvan Prişcă. „După ce proiectul fuziunii PMP-UNPR a murit într-o noapte, Basescu a realizat şi el că singura sa şansă este coalizarea tuturor excluşilor (Ponta, Ghiţă, Geoană poate chiar şi Tăriceanu) pentru a mai salva măcar câteva locuri în viitorul Parlament“, conchide consultantul politic.