Corespondenţă din SUA. Ce decizie au luat liderii lumii împotriva terorismului nuclear, în absenţa Rusiei. Iohannis şi-a luat patru angajamente

Summitul Securităţii Nucleare, la care a participat şi preşedintele Klaus Iohannis, a fost centrat pe un subiect ce părea, până la atentatele de la Bruxelles, mai mult ipotetic: terorismul nuclear. Deşi riscurile sunt limitate, România ar putea fi, indirect, victima acestei noi ameninţări globale.

La Summitul Securităţii Nucleare, desfăşurat în acest sfârşit de săptămână la Washington şi găzduit de preşedintelui SUA Barack Obama, liderii lumii au încercat să găsească soluţii pentru a preveni cel mai nou tip de terorism: terorismul nuclear. Subiectul a fost dezbătut şi în urmă cu doi ani la precedentul summit, desfăşurat la Haga, dar sintagma “terorism nuclear” era pe atunci doar o ipoteză de lucru strict teoretică. Între timp, radicalismul a adus moarte şi panică în Europa, însă crima poate păşi la un etaj şi mai înalt: lupta nucleară. Iar faptul că autorii atentatelor teroriste de la Bruxelles, fraţii Khalid şi Ibrahim el-Bakraoui, pregăteau şi un atac asupra centralelor nucleare din Belgia, a dus discuţia liderilor mondiali la un nivel mult mai înalt de conştientizare.

“Există informaţii clare că organizaţii teroriste vor să achiziţioneze materiale radioactive. Să ne gândim la ce s-a întâmplat zilele trecute la Bruxelles, când  s-a vorbit de un atentat asupra centralelor nucleare. Iar acesta nu este singurul exemplu”, a explicat un oficial din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, prezent la Washington. La discuţiile oficiale, preşedintele SUA, Barack Obama, a atenţionat: ”Nu există nicio îndoială că dacă aceste persoane nebune ar pune mâna pe o bombă nucleară, sau pe materiale nucleare, le-ar folosi cu siguranţă pentru a ucide cât mai mulţi oameni nevinovaţi cu putinţă. Ar schimba lumea în care trăim”.

Numai că lumea în care trăim nu înseamnă doar cele 53 de state prezente la summitul de la Washington, printre care mari froţe globale, ca SUA , China, Franţa şi Marea Britanie, ci state ca Rusia şi Coreea de Nord, care au ignorat lupta împotriva terorismului nuclear. Liderii ruşi au anunţat încă de acum doi ani că nu vor veni la Washington şi n-au venit. 

“Fără Rusia nu se poate face nimic”
Cât de importantă a fost absenţa Rusiei de la această masă rotundă mondială? Răspunde un oficial de la Cotroceni: “Fără Rusia nu se poate face nimic”. Un cercetător de la Institutul de Fizică Nucleară a povestit pentru “Adevărul “ că pericolul vine din nou de la Răsărit, mai ales pentru statele din Estul Europei, eterne victime geografice. “Ştiţi că în Ucraina, în regiunea controlată de insurgenţii ruşi, există un important depozit de material radioactiv? Nu trebuie să speriem populaţia, dar pericolul la graniţa României există, iar aici nu vorbim numai de faptul că teroriştii urmăresc detonarea unor bombe nucleare, ci mai ales a unor bombe murdare, aşa cum le-a numit şi preşedintele Obama, care ar avea efecte pe o arie foarte întinsă. Bombe murdare înseamnă, de fapt, maladii”, spun sursele citate.

Istoria recentă ne trimite imediat cu gândul la Cernobîl. “Cred că e prea mult să vorbim de Cernobîl, dar, repet, pericolul unei bombe murdare există. Nu vreau să vă dau mai multe detalii, pentru că nu vreau să le dau idei teroriştilor”, conchid sursele “Adevărul”. “Riscurile sunt limitate la noi, dar trebuie să fim vigilenţi”, au atenţionat şi surse din Administraţia Prezidenţială.

Ca prim pas, liderii mondiali încearcă să prevină şi să neutralizeze traficul cu deşeuri nucleare, din care se pot fabrica foarte uşor bombe. De fapt, aceasta este marea miză a teroriştilor: să confecţioneze bombe mărunte, dar cât mai multe, apoi să le detoneze şi astfel să instaleze panică. Şi la acest capitol, Rusia ridică mari semne de întrebare privind capacitatea sa de a securiza deşeurile reziduale, care, în mod normal ar trebui îngropate în capsule de beton.

În contextul discuţiilor despre importanţa Rusiei în materie de securitate nucleară, surse din cadrul Administraţiei Prezidenţiale susţin că România trebuie să lase loc de dialog în relaţia cu Moscova. “Nu poţi să întorci spatele Rusiei”, este concluzia scurtă a Cotroceniului. Nu este pentru prima dată când oficiali din Adminsitraţia Prezidenţială îndeamnă la un dialog pragmatic. În luna februarie, înainte de Conferinţa de Securitate de la Munchen, unde urmau să se discute noi sancţiuni ale UE la adresa Rusiei, un consilier prezidenţial, cu condiţia anonimatului, spunea: „O izolare completă a Rusiei nu este cea mai bună soluţie. Dialogul cu Rusia poate fi menţinut pe anumite paliere, cum ar fi Siria. A izola Rusia prezintă riscuri serioase“. Întrebat, de “Adevărul”, dacă statele participante la Summitul Securităţii Nucleare au adoptat o poziţie cu privire la Rusia (stat absent deliberat), preşedintele Klaus Iohannis a răspuns: „Nu s-a discutat această chestiune.” Cât priveşte strict poziţia României faţă de Rusia, şeful statului a spus: “Asta nu ţine de Summit”.

Ce va face România
La finalul discuţiilor, Iohannis a prezentat concluziile României: “Sprijinul nostru pentru o serie de angajamente multilaterale promovate în cadrul Summitului a rămas neschimbat. Totodată, am anunţat o serie de noi angajamente pe care România şi le-a asumat cu acest prilej, şi anume:

1. consolidarea capacităţilor naţionale pentru investigaţii criminalistice în domeniul nuclear;

2. îmbunătăţirea securităţii transportului materialelor nucleare şi radioactive prin implementarea unui sistem-pilot de depistare a circulaţiei şi transportului surselor radioactive;

3. dezvoltarea şi implementarea unui curs naţional de training pe tema culturii securităţii nucleare;

4. o contribuţie voluntară la Fondul de Securitate Nucleară al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică ( 30.000 de euro ar urma să fie contribuţia României - n.r.)".

Obama a glumit cu Iohannis
Organizatorii  Summitului au postat un scurt videoclip care surprinde momentul dinaintea fotografiei de grup. Deşi întâlnirea a fost de cel mai înalt nivel, câţiva lideri au întârziat, printre care şi preşedintele Turciei, Recep Erdogan. Când liderul de la Ankara a ajuns, Barack Obana s-a întors la grupul de preşedinţi din Estul Europei, Andrzej Duda (Polonia), Klaus Iohannis, Petro Poroşenko (Ucraina) - grupaţi în spatele liderului american- şi le-a spus: “Mai aşteptăm încă doi, vă las să ghiciţi cine sunt”. Până să ajungă toată lumea, a mai fost timp de câteva zâmbete şi replici. “Am schimbat câteva propoziţii cu preşedintele Obama, iar una dintre ele m-a bucurat foarte mult. Mi-a mulţumit pentru Parteneriatul Strategic”, a spus Iohannis. Întrebat dacă există perspectiva unei vizite a lui Barack Obama în România, şeful statului a răspuns: “N-am detaliat, dar se lucrează la această vizită”.

Klaus Iohannis, într-o ipostază cordială cu John Kerry, secretarul de stat al SUA, şi cu preşedinţii Poloniei şi Ucrainei. (Foto: presidency.ro)