Concluzia negocierilor de la Cotroceni: frica de guvernare

PSD şi PNL s-au speriat de mulţimea din stradă şi nu mai vor la guvernare. Liviu Dragnea s-a răzgândit în privinţa organizării alegerilor anticipate, variantă pe care nu o mai exclude după consultările cu preşedintele Klaus Iohannis. Nici liberalii nu sunt dispuşi să-şi asume guvernarera, aşa că susţin sus şi tare varianta anticpatelor.

Liderii principalelor partide parlamentare au ieşit joi de la consultările care s-au desfăşurat la Cotroceni fără niciun rezultat, situaţie creată de faptul că partidele s-au ferit să facă o propunere clară, care să rezolve criza politică generată de căderea Guvernului. Singura concluzie care poate fi trasă după întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohannis este că niciunul din partidele mari, PSD şi PNL, nu-şi doreşte să-şi asume guvernarea, în condiţiile în care mesajele celor din stradă sunt îndreptate împotriva întregii clasei politice.

 Liviu Dragnea, preşedintele PSD, partid care a intrat primul în Palatul Cotroceni, s-a arătat, în mod surprinzător, deschis către toate variantele posibile, inclusiv cea a alegerilor anticipate, pe care o respingea categoric cu o zi înainte. Întâlnirea dintre Iohannis şi delegaţia PSD a durat doar câteva minute, după care Liviu Dragnea a spus că prezenţa la guvernare nu mai este atât  important pentru PSD în condiţiile date. „Important este să participăm la un proiect de reconstrucţie. Suntem deschişi la orice variantă care poate răspunde la solicitările profunde din societate şi care poate atinge aceste obiective majore ale naţiunii noastre. Nu excludem varianta alegerilor anticipate”, a spus preşedintele PSD, la finalul discuţiei cu preşedintele Klaus Iohannis. Cu o zi în urmă, Liviu Dragnea spunea că majoritatea parlamntară este în continuare una solidă, deci PSD va da viitorul premier.

„Iohannis nu ne-a propus nimic“

Potrivit unor surse participante la consultările cu PSD, preşedintele Klaus Iohannis a fost rezervat şi a apreciat prudenţa social-democraţilor. „Preşedintelenu ne-a propus nimic. A apreciat propunerea noastră că nu am avansat un nume. A zis că va face un tur de discuţii cu toată lumea şi apoi mai reluăm încă o dată aceste consultări. I-am spus că nu excludem varianta alegerilor anticipate, dar sunt nişte lucruri de care trebuie să ţinem seama. Preşedintele era conştient şi el că se crează complicaţii, că un Guvern interimar nu poate promova legea Bugetului. Parlamentul nu poate să iniţieze el această lege. Ne-a mai spus că nici votul prin corepondenţă nu este gândit şi pentru alegerile anticipate“, au declarat surse prezente la întâlnire. Tema bugetului este una falsă, pentru că, în timpul guvernării Boc, bugetul de stat era adoptat cu regularitate după începutul anului.

Următorul partid consultat de preşedintele Klaus Iohannis a fost PNL, care i-a propus preşedintelui Klaus Iohannis găsirea unei soluţii de a declanşa dizolvarea Parlamentului şi organizarea de alegeri anticipate. Liberalii au fost reprezentanţi de doar trei persoane: cei doi copreşedinţi, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, precum şi de preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, adus special de la Ploieşti. Delegaţiile celorlalte partide au fost formate din cinci membri, număr agreat şi de Admnistraţia Prezidenţială.

Predoiu mai aşteaptă

Mircea Ionescu Quintus a spus, cu subiect şi predicat, că prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu este o variantă pentru un Guvern viitor şi nu pentru cel care se conturează zilele acestea. „ Cătălin Predoiu rămâne o variantă pentru Guvernul pe care îl va face partidul nostru pentru un mandat de cel puţin patru ani. Nu poţi să astupi nişte greşeli care s-au făcut până acum, şi s-au făcut destule, nici nu poţi să îţi faci un program", a precizat Quintus. Practic, Quintus i-a dat de gol pe liberali de faptul că fug de preluarea guvernarii înainte de alegerile parlamentare. Liberalii se tem că se vor eroda la guvernare, iar alegerile locale şi parlamentare programate pentru anul viitor vor fi un eşec pentru ei.  

Partidele parlamentare se vor întoarce săptămâna viitoare la Palatul Cotroceni pentru o nouă rundă de negocieri. „Klaus Iohannis pare că trage de timp cu toate consultările pe care le ţine. Lumea e deja în stradă. Preşedintele a spus că a fost nevoie să moară oameni ca să plece Victor Ponta. E perfect adevărat, dar la fel de adevărat e şi faptul că a fost nevoie să moară oameni ca să avem o zdruncinare a clasei politice şi băgarea în seamă a societăţii civile. Şi aici are şi el vina lui. Preşedintele are datoria să scurteze durata protestelor prin înţelegerea lor rapidă, nu să tragă de timp pentru că astfel se inflamează situaţia şi nu vom mai putea anticipa în niciun fel rezultatul final“, a comentat analistul politic Dan Ionescu.

Vocea străzii se face auzită la Cotroceni

Preşedintele Klaus Iohannis i-a invitat pe reprezentanţii societăţii civile la consultări pentru a afla  direct doleanţele celor din stradă, care s-au adunat miercuri noapte în număr şi mai mare, în ciuda demisiei întregului Guvern Ponta. „Am urmărit aseară, cu mare atenţie, manifestaţiile de stradă. V-am văzut, v-am auzit, voi ţine cont de solicitările voastre! Voi convoca un grup care reprezintă atât societatea civilă, cât şi ceea ce se numeşte strada“, a fost reacţia lui Iohannis la strigătele din piaţă.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a contestat iniţiativa lui Iohannis de a consulta şi societatea civilă, pe motiv că este neconstituţională. „Implicarea societăţii civile şi a reprezentanţilor străzii în consultările privind noul premier este nu numai neconstituţională, dar este şi o fugă de asumare, o tergiversare păguboasă şi un precedent greu de calificat. Pentru astfel de întîlniri îţi poţi găsi timp cu alte ocazii, pentru că aşa nu vom şti dacă noul premier este soluţia dată de preşedinte, de partide, de stradă sau de societatea civilă“, a spus Băsescu. Constituţia nu prevede posibilitatea preşedintelui de a chema societatea civilă la consultări, dar nici nu o interzice.

Iohannis l-a pus pe Ponta la locul lui

Preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Sorin Cîmpeanu, ministru Educaţiei, în funcţia de premier interimar, respingând, astfel, recomandarea premierului demisionar Victor Ponta, care l-a propus pe Mircea Duşa, ministrul Apărării. Potrivit Constituţiei, în situaţia în care prim-ministrul demisionează din funcţie, preşedintele este cel care nominalizează premierul care va conduce Guvernul până la formarea unui alt Executiv. „Am acceptat demisia Prim-ministrului Ponta. Am decis, astăzi, să numesc în poziţia de Prim-ministru interimar pe domnul Ministru Sorin Câmpeanu“, a anunţat Klaus Iohannis, ignorând total îndemnul lui Ponta.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, nu l-a întrebat pe preşedinte motivele pentru care a refuzat propunerea lui Victor Ponta, însă a precizat că decizia lui Iohannis are tot sprijinul PSD. „I-am transmis că respectăm dreptul constituţional şi premierul interimar va fi respectat de către toţi membri PSD prezenţi în Guvern“, a spus Dragnea, după întâlnirea pe care a avut-o cu preşedintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni.  Sorin Cîmpeanu, în vârstă de 47 de ani, a devenit ministru al Educaţiei după ce fostul preşedinte PC, Daniel Constantin, a renunţat renunţat la funcţia de vicepremier şi a cerut în schimb acest portofoliu, ocupat până atunci de Remus Pricopie, ministru propus de PSD. Sorin Cîmpeanu nu este membru unui partid politc, însă a devenit ministru cu susţinerea PC. În acel moment ocupa funcţia de rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice din martie 2012 şi de preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor.