Cioloş a plecat. Inevitabila fuziune USR – PNL

Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Programul politic pentru 2022 – 2024 propus de către liderul USR, Dacian Cioloş, care prevedea o serie de măsuri extrem de controversate, precum schimbarea secretarului general al partidului, înfiinţarea unei comisii de experţi pentru propunerea miniştrilor sau interzicerea excluderilor din partid pe motiv de delict de opinie, a fost respins fără  drept de apel de către membrii Biroului Naţional, cu 14 voturi împotrivă şi 11 pentru.

În urma unor meciuri destul de aprinse cu tabăra condusă de Dan Barna, care este majoritară în Biroul Naţional, Cioloş pleacă de la conducerea formaţiunii după numai patru luni de la alegerea sa în funcţia de preşedinte al USR. Dacă în urmă cu câţiva ani de zile, fostul şef al SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, bifa cel mai scurt mandat de premier din istoria de după 1989, Cioloş îi urmează şi rămâne şi el în istorie cu un nou record: cel mai scurt mandat de preşedinte ales al unui partid politic.

Bilanţul activităţii lui Dacian Cioloş în funcţia de preşedinte al USR este unul extrem de sărac, lucru care se reflectă foarte bine şi în sondajele de opinie, însă se pot remarca două momente importante care au generat un impact deosebit asupra partidului şi care indică foarte clar faptul că Dacian Cioloş a avut o agendă paralelă faţă de interesele USR. 

• Acceptarea mandatului de premier din partea lui Klaus Iohannis. Ieşirea sau mai bine zis expulzarea USR de la guvernare a stârnit un val de ură în rândul electoratului de dreapta la adresa preşedintelui Iohannis, acesta fiind văzut ca principalul vinovat pentru destrămarea alianţei de guvernare. Un val care risca să cuprindă şi alte segmente electorale şi să se extindă la nivelul întregii societăţi, iar singurul partid care ar fi capitalizat electoral de pe urma acestui val era USR. Or, prin acceptarea mandatului de premier, Dacian Cioloş a mutat reflectoarele de pe Iohannis pe incapacitatea USR de a strânge o majoritate în Parlament. Astfel, din partidul care s-a luptat pentru a se impune în guvern în scandalul „PNDL contra SIIJ”, prin „misiunea sinucigaşă” acceptată de către Cioloş, USR a primit eticheta de „partid ridicol”. Şi a eliberat culoarul electoral anti-Iohannis pe care partidul AUR nu a ezitat să-l ocupe imediat.

• Demisia şi îngroparea moţiunii USR împotriva ministrului Energiei. Aşa cum reiese din toate sondajele de opinie, problema facturilor uriaşe la energie şi gaze este principala îngrijorare a românilor în acest moment. După ce a băltit o bună perioadă de timp în opoziţie, USR a trecut la atac şi speculat foarte bine debutul noii sesiune parlamentare prin depunerea unei moţiuni simple la adresa ministrului Energiei, unul dintre principalii vinovaţi de această criză. Este foarte de greu de crezut că Dacian Cioloş, în calitate de preşedinte al partidului, nu a ştiut că dezbaterea moţiunii USR era programată chiar la începutul acestei săptămâni sau că programul pe care îl va propune partidului nu va genera dispute aprinse în interiorul USR. Din contră. Cu experienţa politică pe care o are, Cioloş a ştiut foarte bine ce face. Şi a manevrat lucrurile de aşa fel încât cele două evenimente să se sincronizeze, iar demisia sa din fruntea partidului să fie acoperită de scandalul inevitabil care se preconiza în Parlament. Iar ultrasul George Simion, deghizat în parlamentar, i-a dat o mână de ajutor în acest sens.

Toate sondajele de opinie plasează USR în acest moment pe locul patru în preferinţele românilor cu 12%. Demisia intempestivă a preşedintelui USR din fruntea partidului se va reflecta cu siguranţă şi în intenţia de vot, o bună parte din simpatizanţii USR, al căror profil psiho-social este asemănător, de exemplu, cu cel al celebrei „Prinţese Urbane”, vor fi demobilizaţi şi vor îngroşa rândurile dezamăgiţilor care refuză să se mai prezinte la vot.

Care sunt posibilele scenarii de evoluţie pentru USR:

Scenariul 1. Cătălin Drulă, cel care, conform statului partidului, este îndreptăţit să preia şefia interimară a USR, fie va rămâne preşedinte interimar până la alegerile din 2024, fie va fi ales preşedinte plin într-un congres extraordinar al partidului. „Drulău” este, cu siguranţă, un politician talentat şi cu ceva mai multă carismă decât Barna sau Cioloş, are atât verbul, cât şi „ranga” la el. Însă, USR-iştii au pierdut de foarte mult timp trenul opoziţiei, iar Drulă nu are suficientă experienţă politică pentru a gestiona situaţia dezastruoasă în care se găseşte USR în acest moment. Sau pentru a ameliora asperităţile dintre cele două tabere din partid, asperităţi ce s-au accentuat şi mai mult pe fondul demisiei lui Cioloş şi care, foarte probabil, se vor finaliza cu o scindare a USR şi revenirea la vechea formulă politică. Dar, orice om are dreptul la o şansă, iar acum este rândul lui Drulă să primească această şansă.  

Scenariul 2. În contextul în care USR nu va reuşi să se stabilizeze din punct de vedere electoral, iar partidul va continua să se erodeze într-un ritm accelerat, singura soluţie viabilă va fi fuziunea cu PNL. Un plan mai vechi al Palatului Cotroceni, despre care am scris şi în vara anului trecut, şi care are drept scop „deghizarea” liberalilor în progresişti şi trecerea PNL din barca PPE în cea a grupului Renew Europe al francezului Emmanuel Macron. Cum fuziunea cu un partid cu peste 15%, cu grupuri parlamentare solide şi cu lideri destul de „năzuroşi” şi foarte greu de stăpânit era un proces dificil de realizat, era necesar ca mai întâi „drulării” USR-işti să fie dresaţi. Iar apoi să li se arunce „osul” fuziunii. Un os pe care îl vor accepta mult mai uşor acum, când partidul se află în plin proces de dezintegrare.

Maurul Cioloş şi-a făcut datoria, maurul Cioloş poate să plece. Iar Cioloş chiar a excelat în misiunea de a îngropa USR cât mai bine din punct de vedere electoral. Complicii pe care i-a avut Cioloş în această misiune, probabil, nu îi vom afla niciodată. Însă preţul lui Cioloş îl vom afla cât de curând.