Cine sunt viitorii „superbaroni“ ai României. Pedelistul Pinalti s-a resemnat în faţa pesedistului Nichita
0
Potrivit planurilor de regionalizare, ţara urmează să fie împărţită în opt regiuni de dezvoltare, conduse fiecare de un preşedinte ales pe plan local. În fiecare regiune sunt vehiculate numele politicienilor locali. Spre exemplu, pentru Regiunea Nord-Est disputa între capitale era între Iaşi, favorit Gheorghe Nichita, şi Piatra Neamţ, favorit Gheorghe Ştefan (Pinalti). Liderul nemţean a cedat în favoarea lui Nichita.
Conform legii regionalizării, România va avea 8 regiuni - Bucureşti-Ilfov, Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest, Sud şi Sud-Est, fiecare cu buget, competenţe extinse, posibilitatea de a trage fonduri europene, dar şi un preşedinte, în fruntea unui consiliu regional.
Potrivit proiectului, în prima fază, programată pentru 2014, şefii regiunilor urmează să fie aleşi de către consilierii judeţeni din zona respectivă. Actualii şefi ai consiliilor judeţene vor fi, automat, vicepreşedinţi ai regiunilor.
După alegerile locale din 2016, şefii regiunilor şi consilierii regionali vor fi aleşi direct de alegători. Fiecare judeţ va trimite în Consiliul Regional un număr de aleşi direct proporţional cu populaţia.
De asemenea, fiecare regiune a României va avea câte un prefect, numit de Guvern. În fiecare judeţ va exista câte un oficiu al prefecturii.
Pinalti a cedat în faţa lui Nichita, în Nord-Est
Lupta pentru capitala regiunii Nord-Est a fost tranşată definitiv în favoarea Iaşiului.
Disputa pentru şefia celor şase judeţe este în toi. Varianta Piatra-Neamţ drept capitală regională a căzut. Negocierile pentru stabilirea următorilor voievozi ai regiunii Moldova sunt intense, iar cel mai posibil tandem este Gheorghe Nichita - Romeo Stavarache. În cărţi mai sunt Cristian Adomniţei, Gheorghe Flutur sau Culiţă Tărâţă.
„Propunerea corectă ar fi să fie Iaşiul capitala regională, nicidecum Piatra Neamţ. Hai să fim serioşi şi realişti, Iaşiul este cel mai merituos, e istoric, e important, de ce să vorbim prostii“, a declarat Gheorghe Ştefan, Pinaliti.
Gheorghe Ştefan este membru al Partidului Democrat Liberal şi a fost reales primar al oraşului Piatra Neamţ de 20.800 de alegători.
Regiunea Nord-Est ar urma să cuprindă următoarele judeţe: Iaşi, Neamţ, Suceava, Botoşani, Vaslui şi Bacău.
Braşovul merită capitala Regiunii Centru
Dacă obţine titulatura, doi candidaţi s-ar putea lupta pentru funcţia de guvernator. Judeţul Braşov este liderul Regiunii Centru la toate capitolele şi are şi o infrastructură foarte bună, susţin liderii locali.
Dacă va obţine titulatura, preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, şi primarul, George Scripcaru (foto), ar putea candida la postul de guvernator. Niciunul nu a dorit să comenteze în acest moment o eventuală nominalizare. Braşovul îndeplineşte toate criteriile şi toate condiţiile pentru a fi capitala unei regiuni.
„Dacă vrei să te duci de la Bucureşti la Alba, trebuie să treci prin Braşov. Dacă vrei să o iei invers, tot prin Braşov trebuie să te duci. La Alba te duci doar dacă ai treabă. Braşovul e în centrul ţării, e o intersecţie, aici bat toate vânturile. Braşovul a fost şi este Pol de Creştere economică înseamnă că îndeplineşte toate caracteristicile de dezvoltare ale întregii zone şi este motorul principal al Regiunii 7 Centru. Şi nu văd, nici prin gând nu-mi trece să existe o altă variantă. Cine gândeşte altfel înseamnă că este rupt total de realitate “, a declarat, George Scripcaru, primarul Braşovului. El nu spus deocamdată dacă va candida sau nu la funcţia de Guvernator.
Şi la Alba, viitoarea poziţie de guvernator a început deja să provoace dispute în rândul partidelor politice. Politicienii din Alba Iulia speră să poată influenţa stabilirea reşedinţei Regiunii Centru în acest oraş. Motivele principale ar fi experienţa în domeniul administraţiei regionale prin existenţa la Alba Iulia a Agenţiei de Dezvoltare Regională, care gestionează implementarea Programului Operaţional Regional, dar şi importanţa istorică pentru România a acestui oraş.
Dacă liberalii din Alba obţin postul de guvernator, atunci este posibilă o candidatură din partea vicepreşedintelui Florin Roman.
Regiunea Centru ar urma să cuprindă următoarele judeţe: Braşov, Alba, Sibiu, Mureş, Covasna şi Harghita.
Cine poate fi primul guvernator al Regiunii de Nord-Vest?
Numele cel mai vehiculat pentru această funcţie este cel al fostului ministru de Interne, Ioan Rus. Fost ministru de Interne, Ioan Rus, în mai multe guverne, este una dintre persoanele care ar putea fi guvernatorul Regiunii de Nord-Vest.
Deşi numele său este des vehiculat, acesta a declarat, zilele trecute, că în agenda sa „nu există un punct în care scrie guvernator regional“. Ioan Rus nu deţine nicio funcţie de conducere în PSD, nici local, nici naţional, însă opiniile sale nu sunt trecute cu vederea. Un alt posibil guvernator ar putea fi Horea Uioreanu, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj - aceasta doar dacă se stabileşte prin lege că preşedinţii de CJ vor coordona regiunile până la desemnarea (prin alegeri, rămâne de văzut) guvernatorilor.
Regiunea Nord-Vest cuprinde următoarele judeţe: Cluj, Bistriţa Năsăud, Sălaj, Bihor, Maramureş şi Satu Mare.
Ilie Sârbu şi Sorin Frunzăverde, în cărţi pentru Regiunea Vest
Două nume ies în faţă ca posibili guvernatori pentru posibila viitoare Regiune Vest: Ilie Sârbu şi Sorin Frunzăverde. În primul rând datorită faptului că fac parte din USL, alianţa aflată acum la putere şi care e puţin probabil să lase conducerea oricărei regiuni pe mâna opoziţiei. Din opoziţie, în zona de vest, se remarcă Gheorghe Falcă, primar PDL în Arad şi om cu relaţii la nivel înalt. Timişul nu a avut niciodată un „baron local” în adevăratul sens al cuvântului, însă Frunzăverde şi Falcă se apropie mult de definiţia termenului.
Regiunea Vest ar urma să cuprindă următoarele judeţe: Timişoara, Arad, Hunedoara şi Caraş Severin.
Ion Prioteasa, pentru Regiunea Sud-Vest
în perspectiva reorganizării administrativ-teritoriale a României. Ion Prioteasa a explicat în linii mari care sunt calităţile guvernatorului: „Cred că judeţul Dolj, cel mai mare din Oltenia, şi cei aproximativ 200.000 de oameni care mi-au dat votul pentru a fi ales preşedinte al Consiliului Judeţean, mă obligă pe mine să intru într-o competiţie pentru funcţia de guvernator. Eu cred că oamenii şi-ar dori să vadă pe cineva din acest judeţ în fruntea regiunii Oltenia, care va avea Capitala la Craiova. În ceea ce mă priveşte, răspunsul meu este categoric: Da, îmi voi depune candidatura“, a mai declarat Prioteasa pe data de 9 ianuarie.
Regiunea Sud-Vest ar urma să curpindă judeţele: Olt, Dolj, Gorj, Vâlcea şi Mehedinţi.
Şeful CJ Prahova, în cărţi pentru Regiunea Sud
Mircea Cosma, şeful CJ Prahova, este un nume luat în calcul pentru preşedinţia Regiunii Sud.
Oraşele Ploieşti şi Călăraşi se „luptă“ pentru dobândirea statutului de capitală a viitoarei Regiuni Sud. Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, este sigur că Ploieştiul va fi capitala din sud, şi nu Călăraşiul, iar într-o astfel de ipoteză, Cosma are toate şansele să devină şi preşedintele regiunii. Personaj controversat şi influent, Cosma a marcat scena politică din Prahova în ultimul deceniu.
Regiunea Sud ar urma să cuprindă judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, iar ca reşedinţă a fost vehiculată varianta municipiului Călăraşi, şi nu Ploieştiul, aşa cum s-ar fi aşteptat toată lumea.
Doi baroni PSD, pentru Sud-Est
Regiunea de Sud-Est a ţării este formată din judeţele Constanţa, Tulcea, Galaţi, Brăila, Buzău şi Vrancea. Doi baroni locali, ambii PSD, domină regiunea din punct de vedere politic: Nicuşor Constantinescu (Constanţa) şi Marian Oprişan (Vrancea).
Având argumentul situării centrale a Brăilei, la distanţă relativ egală de extreme, Guvernul s-a gândit să stabilească acest municipiu drept capitală a regiunii. Aşa apare în prima variantă de proiect al regionalizării. Niciunul dintre cei doi baroni nu ar avea astfel câştig de cauză, în detrimentul celuilalt.
Luând în calcul însă toate celelalte argumente - de natură economică, demografică, turistică – este puţin probabil ca municipiul Constanţa, care este cel mai important oraş al zonei de Sud-Est, să nu fie desemnat capitala acesteia.
În consecinţă, Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa - supranumit „prim-secretar de partid al judeţului“ - are cele mai multe şanse să fie numit viitorul conducător al Regiunii de Sud-Est a României.
Se încarcă comentariile...
