Ce a câştigat România din vizita lui Iohannis la Berlin

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Angela Merkel si Klaus Iohannis
Angela Merkel si Klaus Iohannis

Vizita preşedintelui klaus Iohannis la Berlin a însemnat mai mult o victorie diplomatică, o resetare a relaţiilor dintre Germania şi Romania, decât obţinerea unui sprijin concret pentru aderarea noastră la spaţiul Schengen.

În urmă cu două săptămâni, preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Paris, cu omologul său francez, iar după întâlnire, în conferinţa de presă comună de la Palatul Elysee, Francois Hollande a spus cât se poate de clar că Franţa susţine România pentru a adera la spaţiul Schengen. Tot atunci, într-un cadru neoficial, s-a vorbit că sprijinul Franţei trebuie completat de sprijinul Germaniei, astfel s-ar forma singurul binom politic care ar influeţa poziţia unor state ostile României, cum ar fi Olanda şi Finlanda. După întâlnirea de la Paris, delegaţia României a fost atât de entuziastă, încât a avansat date concrete privind calendarul de aderare. S-a vorbit atunci că situaţia României va fi discutată în Consiliul JAI din luna iunie, iar aderarea la Schengen părea o chestiune palpabilă. E drept, o aderare parţială, într-o primă fază numai cu frontierele aeriene (practic, se elimină controlul paşapoartelor pentru pasagerii curselor aeriene care au ca destinaţie o ţară membră a tratatului).

Evident, mai era nevoie de poziţia Germaniei. Iar preşedintele Klaus Iohannis a vrut să întregească rapid tabloul susţinerii europene şi a plecat la Berlin, acolo unde s-a întâlnit cu cancelarul Angela Merkel. Însă conferinţa de presă comună de la Berlin nu a semănat deloc cu cea de la Elysee. Angela Merkel a remarcat progresele nostre în Justiţie, a apreciat raportul MCV din urmă cu o lună drept unul pozitiv, dar nu a ieşit din această zonă a corectitudinii politice. Deşi a lăsat de înţeles că Germania ne sprijină, cancelarul nu a spus nimic concret despre aderarea României la Schengen, nu a avut nici pe departe poziţia preşedintelui Hollande. „Nu pot să afirm nimic, dar înţeleg că România trebuie să primească un răspuns care să arate că mergem înainte”, a răspuns Merkel, fiind întrebată dacă este posibilă aderarea României la Schengen chiar în acest an.

Aşadar, planul (hiper)optimist de la Paris a fost curmat la Berlin. Şansele ca tema intrării României în Schengen să fie abordată la Consiliul JAI din vară sunt aproape nule.Totuşi, surse din administraţia prezidenţială susţin că poziţia evazivă afişată de cancelarul Germaniei la conferinţa de presă nu a fost decât o mască politică de protecţie. „Discuţiile dintre Merkel şi Iohannis au fost călduroase. Chiar foarte călduroase. Nu trebuie să interpretaţi vorbele din conferinţă drept un refuz al Germaniei în a ne susţine. Dimporivă”, au spus sursele citate. Totuşi, chiar dacă Merkel nu ne-a spus clar, nemţeşte, când vom adera la Schengen, România a câştigat promisiuni importante în urma vizitei lui Iohannis.În urmă cu doua luni, aderarea la Schengen părea un obiectiv suspendat. Acum se întrezăreşte o linie de sosire. Cât priveşte relaţia directă dintre Iohannis şi Merkel, cancelarul german a a afişat o poziţie foarte prietenoasă faţă de preşedintele român, iar Iohannis s-a simţit ca peştele în apă de tărâm german. Ba chiar am văzut un preşedinte tăios, care le-a explicat jurnaliştilor germani că problema migraţiei nu înseamnă doar români asistaţi social, ci „şi sute, ca să nu zic mii de oameni calificaţi şi supracalificaţi”, după cum a spus chiar şeful statului.

Dincolo de aspectele tehnice privind spaţiul Schengen, discuţia dintre Iohannis şi Merkel, care s-a prelungit cu aproximativ un sfert de oră faţă de programul oficial, a mai însemnat primul pas apăsat făcut de România pe terenul politicii externe de când Iohannis a ajuns la Cotroceni. „S-a discutat foarte mult despre relaţia politică în sine dintre România şi Germania, cu precădere aspecte ce ţin de extrene, dar şi chestiuni economice”, mai spun aceleaşi surse prezidenţiale. În acest context, să nu uităm că înainte de vizita în Germania, preşedintele Iohannis l-a propus în funcţia de director al SRI pe Eduad Hellvig, omul său de încredere, care a susţinut că axa Bucureşti-Londra-Washington trebuie deviată prin Berlin.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite