CCR: Înfiinţarea comisiei de anchetă a activităţii SPP este neconstituţională

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Înfiinţarea comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea activităţii directorului Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), Lucian Pahonţu, şi a modului în care acesta ar fi implicat instituţia în activităţi care exced cadrul legal de funcţionare este neconstituţională, a decis, marţi, Curtea Constituţională

Curtea Constituţională a admis sesizările PNL şi USR privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea activităţii directorului Serviciului de Protecţie şi Pază, Lucian Pahonţu, şi a modului în care acesta ar fi implicat instituţia în activităţi care exced cadrul legal de funcţionare.

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a aporbat în 20 februarie, cu 225 de voturi „pentru" şi 106 voturi „împotrivă", înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetare a activităţii Serviciului de Protecţie şi Pază. 

Obiectivele acestei comisii sunt următoarele: identificarea procedurilor stabilite pentru respectarea ordinelor pe unitate, a regulamentelor militare, precum şi modalitatea de comunicare a ordinelor de serviciu; determinarea implicării directorului SPP în influenţarea unor decizii politice sau în planuul politic; verificarea unei eventuale modalităţi de implicare a SPP în activităţi care exced cadrul legal de funcţionare de către directorul instituţiei, domnul Pahonţu Lucian-Severin; verificarea rapoartelor de activitate ale directorului SPP din ultimii cinci ani; identificarea protocoalelor încheiate cu alte instituţii, a regulilor de relaţionare cu acestea precum şi verificarea respectării cadrului legal de acţiuni prevăzute în aceste colaborări; verificarea modului şi a criteriilor în care au fost desemnaţi ofiţerii de protecţie a demnitarilor; identifarea numărului de mandate de supraveghere video-audio solictate în vbaza art 14, lit d din legea 191/1998, precum şi verificarea respectării cadrului legal.

Alte obiective sunt identificarea numărului de mandate efectiv obţinute de la procuror; determinarea numărului de acte de constatare întocmite în baza legii 191 care au fost folosite ca mijloace de probă în cauze aflate în stadiul de cercetare penală sau în faţa instanţelor judecătoreşti; verificarea procedurii activităţii proprii de apărare a secretului de stat şi de prevenire a scurgerii de date sau de informaţii; existenţa unor verificări în ultimii cinci ani referitoare la achiziţii publice şi la fondul operativ, din partea Curţii de Conturi sau a altor instituţii; verificarea modalităţii de gestionare a informaţiilor menţionate în rapoartele ofiţerilor de protecţie a demnitarilor care nu se încadrează în obligaţiile prevăzute pentru elaborarea rapoartelor conform legii 191.

În 22 februarie, PNL a atacat la CCR hotărârea privind înfiinţarea acestei comisii, motivând că obiectivele anchetei intră în competenţa CSAT şi a preşedintelui României.

În sesizarea depusă la CCR, PNL a susţinut că "pentru a respecta rolul constituţional al comisiilor de anchetă, aşa cum a fost decelat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, hotărârea de constituire a comisiei de anchetă ar trebui să aibă ca obiectiv verificarea unor situaţii de fapt, aspecte sau fenomene sociale relevante generate de activitatea unei instituţii sau a unor instituţii, în niciun caz să vizeze o persoană".

PNL afirmă că din 1990 şi până în prezent au fost constituite 14 de comisii parlamentare de anchetă, dar niciuna nu a avut ca scop verificarea unei anumite persoane, ci au vizat activităţi ale unor autorităţi sau instituţii publice, clarificarea unor fapte/împrejurări.

„Ambiguitatea sintagmei implicarea în influenţarea unor decizii politice sau implicarea în plan politic sunt extrem de vagi, de natură să afecteze activitatea comisiei de anchetă şi a membrilor acestora, care nu vor putea să îşi ordoneze acţiunile de control pe baza unor obiective clare şi precise", afirmă PNL în sesizarea de neconstituşionalitate depusă la CCR.

Preşedintele Klaus Iohannis declara că înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetă privind Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP) i se pare "o aflare în treabă politicianistă", spunând că opinia sa despre SPP este extrem de clară - începând de la director şi până la ultimul angajat este un corp de profesionişti care fac o muncă foarte bună şi foarte grea.

Liderul PNL, Liviu Dragnea, spunea că se ajunsese la o stare de tensiune între Guvernul Mihai Tudose şi PSD şi chiar coaliţie, care nu putea duce la nimic bun. Dragnea a spus că, instituţional, orice premier trebuie să aibă contacte cu SRI, cu SIE şi cu SPP, însă şeful SPP, Lucian Pahonţu, a fost implicat mai mult decât era cazul în Guvern. El a lansat şi ulterior noi atacuri la adresa şefului Serviciului de Protecţie şi Pază, Lucian Pahonţu, spunând că acesta avea o practică foarte nocivă - îşi folosea angajaţii pentru a culege informaţii, apoi mergea la Parchete sau la instanţe şi transmitea anumite mesaje. La rândul său, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a cerut ca SPP să fie trecut prin lege în subordinea Ministerului de Interne.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite