Cazul Oprea reaprinde jocurile de putere. Cum a devenit Liviu Dragnea cheia răsturnării lui Gabriel Oprea

Prin refuzul de a demisiona, vicepremierul Gabriel Oprea resetează tot jocul politic şi, personal, rămâne dependent de Victor Ponta. Cheia noilor combinaţii politice este în mâna lui Liviu Dragnea, care se vede pus într-o situaţie grea: să renunţe la guvernare sau să susţină în continuare tandemul Victor Ponta- Gabriel Oprea.

Vicepremierul Gabriel Oprea a ignorat sfatul preşedintelui Klaus Iohannis şi a refuzat să demisioneze din Guvern după moartea poliţistului Bogdan Gigină. „Sfatul transmis de preşedintele Klaus Iohannis poate fi pus în contextul opţiunilor exprimate frecvent de domnia sa în ceea ce priveşte culoarea politică a Guvernului“, a motivat Gabriel Oprea, cu trimitere la faptul că şeful statului şi-a exprimat, în trecut, dorinţa de a avea un guvern liberal. Imediat, mesajul lansat de Oprea a fost rostogolit chiar de premierul Victor Ponta. „Cred că preşedintele vrea să profite de orice ocazie, chiar şi de moartea unui tânăr, pentru a-şi pune Guvernul domniei sale“, a acuzat Ponta, la România TV, postul prietenului său Sebastian Ghiţă.

Ce au uitat Ponta şi Oprea să spună este că Iohannis îşi doreşte un Guvern al său, însă n-a acţionat pe modelul preşedintelui-jucător patentat de Traian Băsescu, care a răsturnat majorităţi, ci aşteaptă alegerile parlamentare pentru a-l obţine prin vot. Dincolo de atacurile înspre şeful statului, Oprea şi Ponta, naş şi fin, arată că, forţaţi de împrejurări, joacă pe aceeaşi carte politică cu scopul de a prinde finalul mandatelor la Palatul Victoria. Până acum, Victor Ponta guverna cu teama ca Gabriel Oprea să nu trădeze şi să treacă de partea liberalilor, ceea ce ar fi însemnat debarcarea sa din fruntea Guvernului. De când Oprea a rupt relaţiile cu Iohannis şi cu liberalii, Ponta se vede în situaţia de a-l controla el pe Oprea. „Victor Ponta, care depindea în cea mai mare măsură de Gabriel Oprea, devine acum stăpânul situaţiei. Poziţia lui Gabriel Oprea poate fi periclitată doar de Victor Ponta, pentru că Oprea şi-a anihilat tot potenţialul de negociere“, a comentat, pentru „Adevărul“, politologul Cristian Pârvulescu. Astfel, Gabriel Oprea se vede nevoit să-i fie fidel finului său, Victor Ponta, dacă vrea să mai rămână în Guvern. „Orice cădere a Guvernului Ponta înseamnă şi o cădere a lui Gabriel Oprea. Această situaţie întăreşte PSD în raport cu UNPR“, continuă Pârvulescu. 

Însă PSD nu mai înseamnă Victor Ponta, ci Liviu Dragnea. Iar Liviu Dragnea, care a evitat din răsputeri să comenteze cazul Oprea, are două variante: să susţină în continuare tandemul Ponta-Oprea sau să le retragă sprijinul politic, ceea ce ar putea duce la ieşirea PSD de la guvernare. „Situaţia dificilă în care se găseşte vicepremierul Oprea rupe PSD în două. Poate că cei de la PSD nu pricep, sau se mint singuri, dar pentru ei accidentul de pe Ştirbei Vodă seamănă cu votul din diaspora. Pe de altă parte, Victor Ponta are interesul să-l menţină pe Gabriel Oprea în guvern ca să se asigure ca e în continuare prim-ministru“, spune şi analistul politic Dan Ionescu.

„Asocierea cu Oprea, suicidală pentru PSD“
Ambele variante sunt riscante pentru Liviu Dragnea. Dacă-i girează pe Ponta şi Oprea, liderul PSD n-ar mai putea controla Guvernul, pentru că ar fi şantajat de tandemul naş-fin cu ieşirea de la guvernare. În plus, PSD ar avea de pierdut în contextul alegerilor locale şi parlamentare de anul viitor. „Pe termen lung, asocierea cu Oprea este extrem de toxică. O eventuală apariţie braţ la braţ cu el în campania electorală este o decizie suicidală“, susţine Dan Ionescu.

Pe de altă parte, dacă nu va gira echipa Ponta- Oprea, Dragnea se vede pus în situaţia de a pierde guvernarea în buza alegerilor, lucru revoltător pentru poporul PSD. „Rămâne de văzut dacă PSD e pregătit să se deconecteze de la resursele guvernării şi să se dedice reconstrucţiei aşa cum o vede Liviu Dragnea“, a adăugat Dan Ionescu. „Dacă PSD trece în Opoziţie, primarii vor trece imediat la Putere, pentru că ei nu sunt legaţi ideologic de un partid“, crede şi Cristian Pârvulescu.

Singura variantă favorabilă lui Dragnea ar fi următoarea: să-l trântească pe Victor Ponta şi să rămână la guvernare, dar cu un alt premier numit de PSD. „Liviu Dragnea are ocazia de a scăpa dintr-o singură mişcare de Ponta şi Oprea la un loc“, mai spune Dan Ionescu. Însă pentru a numi un alt premier, Dragnea are nevoie de o nouă majoritate, pentru că e greu de crezut că UNPR va vota un alt Guvern fără Gabriel Oprea.

Alianţa cu UNPR, pe moarte

Totuşi, vestea că Oprea s-a aliat cu Ponta îi aduce lui Dragnea şi un mare avantaj: negocierea cu UNPR pentru alegerile de anul viitor. Discuţiile sunt în acest moment în impas, pentru că Oprea a cerut 50 de locuri eligibile pe listele PSD, procent refuzat de Dragnea. Liderul PSD se află acum în faţa unui paradox: ar putea îngropa definitiv alianţa cu UNPR , rămânând cu toate locurile pentru propriul partid, în schimb, ar fi nevoit să-i lase încă un an pe Oprea şi Ponta în fruntea Guvernului. „PSD se întreabă ce are de câştigat dintr-o eventuală alianţă cu UNPR,  pentru că, în 2012, când UNPR a făcut alianţe pe plan local cu PDL, nu au adus procente considerabile în plus“, a conchis Pârvulescu. Toate aceste jocuri de putere se răsfrâng şi asupra PNL, care nu mai poate spera în niciun fel de la un posibil ajutor al UNPR, ci se vede nevoit să aştepte alegerile sau, în cel mai bun caz, să mizeze pe dorinţa lui Dragnea de a scăpa de Ponta.

Cât de mult ne afectează pe plan extern
În contextul crizei refugiaţilor, preşedintele Klaus Iohannis este pus în situaţia de a colabora în materie de politică externă cu doi oameni cărora le-a solicitat demisia: Victor Ponta şi Gabriel Oprea. Primul, ca şef al Executivului, trebuie să pună în practică deciziile votate la Bruxelles. Al doilea va trebuie să participe la Consiliul JAI, acolo unde se vor decide măsurile concrete de oprire a valului imigraţionist. „Prin decizia lui Oprea de a nu demisiona, slăbeşte chiar poziţia lui Klaus Iohannis, pentru că el reprezintă România în plan extern. Am văzut că Ponta pleacă la Sofia fără să întrebe nimic, că Oprea rămâne în funcţie deşi e departe de nivelul cerut. Este un deserviciu adus României“, crede europarlamentarul Cristian Preda.

Bornele lui Oprea: aghiotantul lui Cozma,  „mafia personală“ a lui Năstase, vicepremier

Cariera lui Gabriel Oprea, de profesie ofiţer de intendenţă,  începe cu un mare semn de întrebare: nu ştim cu ce s-a ocupat actualul vicepremier între 1993 şi  2001, o perioadă care lipseşte din CV-ul său oficial. Neoficial, la mijlocul anilor ’90, Oprea făcea parte din „coloana oficială“ a lui Miron Cozma, ca aghiotant, însă era angajat, pe hârtie, ca vicepreşedinte al clubului de fotbal Jiul Petroşani, controlat, la acea vreme, de „Luceafărul huilei“.

În 2001, Gabriel Oprea îşi începe ascensiunea politică la lumină. Este numit mai întâi preşedinte al Administraţiei Naţionale a Rezervelor Statului. După numai un an, premierul Adrian Năstase îl numeşte prefect al Municipiului Bucureşti. În 2003 devine membru cu acte al PSD, iar Adrian Năstase îl avansează la funcţia de ministru delegat pentru Administraţie Publică, în cadrul Ministerului de Interne. Relaţia lui Oprea cu Adrian Năstase avea să se dezvolte şi în plan personal. În campania prezidenţială din 2004, Traian Băsescu spunea: „Gabriel Oprea este şeful mafiei personale a lui Adrian Năstase“. Dar asta nu l-a împiedicat pe Traian Băsescu să-l numească pe Oprea, peste ani, ministru al Apărării.

Avansări-fulger
În 2009, Gabriel Oprea a rupt un grup de parlamentari din PSD, a format UNPR şi a asigurat numărul de voturi care îi lipsea coaliţiei PDL-UDMR pentru guvernul Boc II, după realegerea lui Traian Băsescu la Cotroceni. „Trebuie să recunoaştem că Oprea este un om pe care l-am reevaluat“, spunea Băsescu. Tot Traian Băsescu este cel care i-a oferit lui Gabriel Oprea şi a patra stea de general (maximum posibil), deşi cutuma militară spune că  numai generalii care participă la teatrele  de operaţiuni pot primi patru stele. „Toţi preşedinţii mi-au dat stele“, se lăuda Gabriel Oprea.

Rapiditatea cu care a foat avansat în ierarhia militară a fost remarcată şi de oficialii americani. „Oprea a fost promovat general de brigadă cu o stea în noiembrie 2001, a primit a doua stea în 2003, pe cea de-a treia în 2008 şi pe cea de-a patra în 2009“, scria în 2010, potrivit WikiLeaks, Jeri Guthrie Corn, ministrul consilier care a redactat nota trimisă de Ambasada SUA către Departamentul de Stat.

L-a reevaluat pe finul Ponta

În primăvara lui 2012, a căzut Guvernul Ungureanu şi la Palatul Victoria a ajuns Victor Ponta, omul căruia Gabriel Oprea i-a botezat primul copil şi pe care, apoi, de la tribuna Parlamentului, l-a renegat. „Este prima oară când vorbesc despre Victor Ponta, i-am dus copilul la biserică cu toate că Victor Ponta nu are niciun Dumnezeu“, spunea Gabriel Oprea în 2010. Însă a fost loc de încă o reevaluare.
După alegerile din decembrie 2012, când UNPR a candidat pe listele PSD, Oprea a fost numit vicepremier cu atribuţii pe securitate naţională şi a contribuit la ruperea USL. În primăvara lui 2014, când PNL a insistat ca prim-vicepreşedintele de atunci al partidului, Klaus Iohannis, să fie numit ministru de Interne şi automat vicepremier pentru probleme de securitate, Gabriel Oprea n-a vrut să renunţe la portofoliul său din Guvern, deşi era un post mai mult onorific. Ba mai mult, imediat după ruperea USL, Ponta l-a numit pe Oprea ministru de Interne.

Din 2012, UNPR a reuşit să-şi tripleze numărul de aleşi prin racolări succesive, devenind partidul care poate schimba oricând majoritatea parlamentară. Aflat în postura de a face şi a desface majorităţi, puterea lui Oprea a crescut constant, culminând cu funcţia de premier intermiar cât timp Ponta s-a operat în Turcia.

Fostul director al SRI, George Maior, este un alt personaj puternic de care Gabriel Oprea a fost strâns legat. De altfel, Oprea a şi condus Comisia de control a SRI în timp ce era parlamentar. În preajma alegerilor prezidenţiale de anul trecut, când Victor Ponta era cotat cu mari şanse să ajungă preşedinte, Gabriel Oprea se lăuda în cercurile de apropiaţi  că el va fi noul şef al SRI, iar George Maior va fi numit premier. Până la urmă, Maior a ajuns  ambasador în SUA, iar Oprea se agaţă de funcţia de vicepremier. În sfârşit, de „serviciile“ lui Gabriel Oprea a beneficiat şi preşedintele Klaus Iohannis. Cu sprijinul său şi al UNPR, au fost votate în Parlament numirile şefilor de la principalele servicii secrete (SRI şi SIE), precum şi Strategia Naţională de Apărare.