Băsescu vrea să ridice Europa contra Ungariei
0Preşedintele a criticat în termeni fără precedent politica agresivă a Ungariei în privinţa minorităţilor, declarând că România îşi va asuma rolul de a conduce acţiunea de punere la punct a Budapestei de către toate ţările care au minorităţi maghiare
În discursul ţinut la Universitatea de Vară a românilor de pretutindeni, care se desfăşoară la Izvoru Mureşului, preşedintele Traian Băsescu a atacat în termeni duri atitudinea politicienilor de la Budapesta faţă de statele care au minorităţi maghiare pe teritoriul lor.
Băsescu a avertizat că răbdarea României a ajuns la sfârşit şi că anul acesta este ultimul în care politicienii maghiari se pot plimba relaxaţi prin Harghita şi Covasna. Preşedintele a răspuns astfel la declaraţiile belicoase ale unor politicieni unguri făcute la Tabăra Tineretului Maghiar de la Joseni şi Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad.
„ANUL ACESTA AU DOVEDIT CĂ POT FI INDECENŢI“
„Unii cred că sunt praguri care pot fi depăşite, iar eu ca şef al statului român le spun că aici în Harghita niciun prag constituţional nu poate fi luat în discuţie şi nici depăşit. Poate să se perinde prin Harghita şi Covasna toată protipendada politică maghiară. Şi probabil este ultimul an când au putut să o facă atât de relaxat. Sincer să fiu, ca şef al statului, am vrut să văd până unde se poate merge, iar anul acesta s-a ajuns la limita la care le spun că e prea mult şi nu se va mai repeta. Am crezut că funcţionează decenţa. Anul acesta au dovedit că pot fi indecenţi. În mod categoric, România îşi va asuma leadershipul punerii la punct a Budapestei“, a declarat şeful statului.
Traian Băsescu a mers chiar mai departe, acuzând Ungaria, nici mai mult, nici mai puţin, că destabilizează zona balcanică, prin încurajarea tendinţelor de autonomie ale comunităţilor maghiare din statele vecine.
NU A SCĂPAT NICI TŐKES
„Ungaria a devenit în momentul de faţă un focar de instabilitate din punctul de vedere al tratamentului minorităţilor în regiune, nu în România. În România nu se va întâmpla nimic, dar în regiune politica Budapestei a început să creeze dificultăţi statelor care au minorităţi maghiare pe teritoriul lor. România îşi va asuma rolul punerii la punct a Budapestei!”, a mai spus Băsescu.
Nici europarlamentarul Laszlo Tökes nu a scăpat de avertismentele preşedintelui. Prezent la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, fostul episcop reformat ceruse premierului maghiar Viktor Orban ca Transilvaniei să-i fie oferit protectorat maghiar.
Traian Băsescu a afirmat că Laszlo Tökes „nu îşi merită calitatea de cetăţean român“, lăsând să se înţeleagă că împotriva acestuia s-ar putea lua anumite măsuri. „Va trebui să analizăm dacă un cetăţean român poate avea un astfel de comportament“, a precizat Băsescu.
Preşedintele Traian Băsescu a vorbit şi despre proiectul de reorganizare administrativă a României, subliniind că niciodată nu va mai exista o regiune autonomă maghiară, precum cea înfiinţată în mod artificial în perioada stalinistă.
REORGANIZAREA, NU PE CRITERII ETNICE
Şeful statului a declarat că reorganizarea administrativă a României nu va ţine cont de criteriile etnice.
„Vă garantez că reorganizarea administrativă a României nu se va face pe criterii etnice. Cei care cred că este posibil aşa ceva ne confundă cu staliniştii. Numai Stalin a organizat Regiunea Autonomă Maghiară. Aşa ceva nu va mai fi în România. În primul rând că România este stat autonom şi nimeni nu poate fi mai autonom ca altcineva între frontierele României“,
a declarat Traian Băsescu.
Preşedintele şi-a exprimat speranţa că Parlamentul va finaliza acest proiect. „Vreau să cred că Parlamentul nu se va împiedica până la urmă în proiectul de reorganizare administrativă de exigenţe care nu au nimic în comun cu definiţia pe care o are statul român de stat unitar şi că acest proiect va merge înainte, fiind necesar României“, a mai spus Băsescu.
Ungaria a devenit în momentul de faţă un focar de instabilitate.
Traian Băsescu
preşedintele României
Cinci zile de dezbateri la Izvoru Mureşului
Liderii comunităţilor româneşti din vecinătate şi din Balcani se reunesc, în aceste zile, la Izvoru Mureşului. Dezbaterile se desfăşoară în perioada 12-16 august. Sub genericul “România europeană şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO”, cea de-a XI-a ediţie a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului propune teme importante de dezbatere, precum: comunităţile româneşti din vecinătate între deznaţionalizare şi integrare europeană, drepturile minoritarilor din România vs. drepturile minorităţilor româneşti din jurul graniţelor etc. Printre participanţii la această ediţie se numără Bojan Aleksandrovic, parohul bisericii româneşti de la Malainica (Valea Timocului), Zaviza Jurj, preşedintele Asociaţiei culturale “Ariadnae Filum” (Valea Timocului), Stevan Mihailov, liderul Comunităţii Românilor din Serbia (Voivodina), Ivo Gheorghiev, preşedintele Uniunii Etnicilor Români “AVE” din Vidin (Bulgaria) şi Aurica Bojescu, secretar executiv al Comunităţii Româneşti din Ucraina.
Românii de lângă noi, în pericol de asimilare
Liderii comunităţilor româneşti din afara graniţelor prezenţi la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului au acuzat politicile de asimilare forţată dusă de state precum Serbia, Bulgaria sau Ucraina. Totodată, românii din afara graniţelor au cerut un sprijin mai consistent din partea statului român pentru păstrarea identităţii naţionale.
În replică, preşedintele Traian Băsescu a afirmat că românii trebuie să dea dovadă de solidaritate şi să nu se mai certe între ei.
SPRIJIN DIN PARTEA ROMÂNIEI
Bojan Aleksandrovic, preotul vicar al Timocului, a atras atenţia că situaţia comunităţii româneşti din Valea Timocului este critică.
„Nici astăzi nu avem şcoli în limba română, nici astăzi nu avem voie să ne rugăm la Dumnezeu în limba română. Fără ajutorul ţării-mamă, vom dispărea în scurt timp. Statul sârb ne-a împărţit în români şi vlahi, ca să ne rupă legăturile cu ţara-mamă şi să ne asimileze mai uşor. Datoria noastră este să arătăm că vlah şi român este egal“, a declarat preotul. La rândul său, Stevan Mihailov, liderul Comunităţii Românilor din Serbia (Banatul Sârbesc), a avertizat că, fără sprijinul României, nu vor mai putea rezista politicii de asimilare.
„De foarte mulţi ani ne întâlnim, discutăm, dar acţiunile lipsesc cu desăvârşire. În trei ani de zile nu am avut niciun sprijin financiar, iar Comunitatea Românilor din Serbia trăieşte doar din bugetul familiilor noastre. Avem promisiuni care nu se realizează, aşteptăm un ajutor concret din partea României. Dacă nu se va realiza, vom fi nevoiţi să ne dăm demisia în bloc“, a spus Stevan Mihailov.
Alţi lideri ai comunităţilor româneşti au susţinut că minorităţile au beneficiat de mai multe drepturi în regimul comunist decât în prezent.
REGIMUL COMUNIST, MAI PERMISIV CU MINORITĂŢILE
Poetul bucovinean Vasile Tărâţeanu a atras atenţia că românii ucraineni au drepturi doar pe hârtie. În acest timp, numărul şcolilor româneşti scade de la o zi la alta, crescând astfel gradul de asimilare a etnicilor români.
„Situaţia comunităţii româneşti din Ucraina se degradează tot mai mult. Asta în pofida unei legislaţii extraordinare adoptate de Parlamentul Ucrainei. Deşi pe hârtie avem foarte multe drepturi, numărul de şcoli româneşti scade de la o zi la alta. Românii noştri sunt puşi tot mai des în situaţia de a-şi da copiii la şcoli ucrainene. Dacă în primii ani de putere sovietică aveam peste 120 de şcoli româneşti, acum, după 20 de ani de regim democratic, am rămas numai cu 70 de şcoli“, a declarat Tărâţeanu.
Ivo Gheorghiev, preşedintele Uniunii Etnicilor Români „AVE“ din Vidin, Bulgaria, a reclamat şi el politica agresivă de asimilare, în ciuda faptului că Bulgaria este membră a Uniunii Europene.
„Noi, românii din Bulgaria, avem o singură problemă: să oprim procesul de asimilare. Dacă noi suntem cetăţeni loiali ai statului bulgar, dar statul nu ne tratează cu aceeaşi loialitate, prin faptul că doreşte exterminarea noastră spirituală şi culturală, ne întoarcem către ţara-mamă şi o rugăm să intervină. Românii din Bulgaria au avut mai multe drepturi în timpul jugului turcesc decât acum. Am avut şcoală şi biserică în limba noastră, am avut chiar şi ziare în limba noastră“, a declarat Ivo
Gheorghiev. ;
Reacţii la reacţia lui Băsescu
Afirmaţia prin care preşedinteleTraian Băsescu a taxat dur extremismul oficialilor unguri nu a rămas fără ecou în rândul politicienilor români.
Fostul ministru de Externe, Mircea Geoană, este de părere că şeful statului a reacţionat dintr-un „interes electoral“ la afirmaţiile oficialilor unguri, subliniind că un punct de vedere ar fi trebuit exprimat exact în momentul care au început acţiunile destabilizatoare.
Aceeaşi părere este împărtăşită şi de fostul consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu, Péter Eckstein-Kovacs. „Dreptul preşedintelui Traian Băsescu de a avea o opinie şi de a lua o poziţie nu îl contestă nimeni, dar felul în care a făcut-o mi s-a părut nediplomatic“, este de părere fostul consilier prezidenţial.
Liderul UDMR Kelemen Hunor este de părere că reacţia unor politicieni la declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu este exagerată, iar liderul Jobbik, Vona Gabor, a avut deja parte de prea multă atenţie.
„Faptul că şeful statului a răspuns provocării lansate de liderul Jobbik, proferând ameninţări la adresa Ungariei, este o modalitate de a pune paie pe foc“, a mai spus liderul UDMR.
„ŞEFUL STATULUI, UN FACTOR DE ECHILIBRU“
Kelemen Hunor a mai opinat că liderii altor partide se puteau angaja într-un conflict, însă şeful statului „trebuie să fie un factor de echilibru“. De altfel, Hunor a catalogat drept „prostii“ afirmaţiile făcute de Gàbor Vona şi a subliniat că formaţiunea sa nu are o relaţie instituţională cu Jobbik sau cu alte forţe extremiste.
Preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Petru Filip, susţine că „pe fond“ poziţiile exprimate de Traian Băsescu sunt îndreptăţite, însă România trebuie să devină lider în regiune nu doar în chestiunea iredentismului maghiar, ci în dezvoltarea parteneriatului estic.
Ministrul PSD-ist al Apărării, Mircea Duşa, nu a dorit să comenteze în mod direct declaraţia şefului statului, dar şi-a exprimat bucuria că demnitatea naţională este în sfârşit apărată.
Şi liderul PDL, Vasile Blaga, s-a abţinut în a exprima un punct de vedere privitor la declaraţiilor făcute de şeful statului. Indirect, Blaga a arătat că este în asentimentul şefului statului, precizând că PDL nu a agreat niciodată naţionalismul exagerat, indiferent de unde ar veni el.
„REACŢIA POLITICIENILOR ROMÂNI, ISTERICĂ“
Într-o scrisoare deschisă adresată politicienilor români şi publicată pe contul său de Facebook, preşedintele formaţiunii Jobbik, Vona Jobbik, susţine că afirmaţiile sale au fost interpretate greşit de presă, iar isteria creată în jurul subiectului nu se justifică.
Totodată, el îndeamnă la o dezbatere constructivă şi susţine că românii şi maghiarii, prin prisma faptului că se confruntă cu aceleaşi probleme, împărtăşesc acelaşi viitor.
„Dacă drepturile românilor ar fi încălcate, nu aţi reacţiona la fel? Şi atunci, de ce această reacţie isterică?“, se întreabă Vona Gàbor pe Facebook. (A contribuit Iulia Marin)
Citeşte mai multe materiale despre cazul Jobbik
Partidul Jobbik va apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania, asumându-şi responsabilitatea unui eventual conflict cu România, a declarat Vona Gabor, liderul acestui partid, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal, organizată la Borzont, în judeţul Harghita.
„Politica Budapestei a început să creeze dificultăţi statelor care au minoritate maghiară pe teritoriul lor şi România îşi va asuma leadershipul punerii la punct a Budapestei“, a declarat şeful statului, luni, la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului, din judeţul Harghita.
Deutsche Welle: Liderul Jobbik, luat în serios de preşedintele României
Un discurs cu secvenţe radicale susţinut într-un sat secuiesc din România de către Gabor Vona, liderul formaţiunii politice extremiste şi xenofobe ungare Jobbik, încinge spiritele în relaţia dintre Bucureşti şi Budapesta – şi primeşte o nesperată atenţie din partea preşedintelui României, Traian Băsescu.
Kelemen: „Ne delimităm de afirmaţiile liderului Jobbik“
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, precizează că formaţiune pe care o conduce se delimitează de afirmaţiile liderului Jobbik, Gabor Vona. Liderul extremist a declarat, sâmbătă, la Joseni, că întărirea drepturilor maghiarilor trebuie realizată chiar dacă acest lucru înseamnă alterarea relaţiilor dintre Ungaria şi România.
Preşedintele partidului maghiar extremist Jobbik, Vona Gabor, se adresează politicienilor români, într-o scrisoare deschisă publicată pe contul său de Facebook.
Declaraţiile făcute de liderul partidului extremist maghiar Jobbik au iscat o furtună, dar nu este prima dată când retorica belicoasă a lui Gabor Vona are acest efect. În cariera sa, a făcut o serie de afirmaţii controversate: şi-a exprimat sprijinul faţă de islamism, a fost catalogat drept antisemit şi s-a declarat drept un susţinător al radicalismului, ideile sale despre viaţă fiind influenţate, printre altele, de filosoful român Mircea Eliade.
Un zevzec de la Jobbik declară „război“ României
Un alt moment de autonomism maghiar s-a consumat în weekend în cadrul Taberei de Vară a Asociaţiei Tineretului Maghiar din Ardeal, organizată la Borzonţ-Joseni, în judeţul Harghita.
Ungaria reacţionează în urma scandalului iscat în jurul declaraţiilor extremiştilor de la Jobbik
Potrivit Ministerululi ungar de Externe, Jobbik e un partid de opoziţie care nu este implicat în activitatea Guvernului de la Budapesta şi care nu împărtăşeşte responsabilităţile acestuia. Reacţia oficialilor de la Budapesta vine ca urmare a solicitării făcute de diplomaţia română, după mai multe afirmaţii tendenţioase pe care liderii partidului extremist le-au făcut, sâmbătă, în Harghita.
Istoricul Manuel Stănescu: Scrisoare deschisă domnului Vona Gabor
Vă spun din capul locului că vă admir sincer. Împreună cu mulţi maghiari, vă asumaţi un naţionalism secular, îmbibat cu valori tradiţionale, în care construcţiile politice actuale, gen Uniunea Europeană, nu-şi găsesc locul. De altfel, criza economică ne-a arătat cât sunt de fragile, iar sfidarea pe care o adresaţi Europei se întemeiază pe credinţa că ce părea ieri de neconceput, mâine s-ar putea să vă fie la îndemână.
Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) aşteaptă ca guvernul de la Budapesta să se disocieze de declaraţiile făcute de Jobbik sâmbătă, la Joseni. În comunicatul de duminică, 11 august, MAE precizează că „dezavuează orice manifestări sau declaraţii extremiste care au loc pe teritoriul României“.
Se încarcă comentariile...
