ANALIZĂ Predoiu i-a „numărat ouăle“ lui Ponta şi i-au ieşit cam puţine

Predoiu şi Ponta au fost colegi în Guvernul Boc. Acum sunt duşmani politici FOTO Mediafax

Aproape 80% din programul Guvernului Ponta este neîndeplinit după mai bine de trei ani de la instalare, se arată într-o analiză realizată de Cătălin Predoiu, premierul din umbră al PNL. Din cele 159 de promisiuni ale premierului Ponta, doar 23 au fost realizate.

Premierul Victor Ponta, proaspăt revenit din croaziera din Caraibe, a prezentat în direct la România TV o enumerare a succeselor Guvernului său: 6 promisiuni electorale ale guvernării USL - 6 îndeplinite. Deci o rată de succes de 100%.  În realitate, programul de guvernare al USL, lansat în 2013, conţine un total de 159 de puncte, care reprezintă angajamentele luate de Guvern în faţa electoratului, de care Ponta pare că nu îşi mai aduce aminte.

„Indiferent de ceea ce spune la televiziunea prietenilor, ştie că a ratat şi proiectul guvernării“, crede Cătălin Predoiu. Din cele 159 de promisiuni, aşa cum se regăsesc ele în programul de guvernare Ponta, sunt realizate doar 14%, deşi suntem la finalul de mandat, potrivit analizei liderului PNL.

„Adevărul“ vă prezintă cele mai importante măsuri din programul Guvernului Ponta şi stadiul realizărilor sale, aşa cum reies din analiza lui Cătălin Predoiu. Deşi Cătălin Predoiu este rivalul politic al premierului, deci poate fi suspectat de subiectivism, analiza se bazează chiar pe cifrele şi pe datele statistice publicate de Guvern,.

În primul rând, Victor Ponta promitea „un sistem fiscal stimulativ, echitabil şi predictibil“, prin reducerea numărului de taxe parafiscale la jumătate. Taxele parafiscale nu sunt considerate taxe din punct de vedere fiscal, însă sunt plăţi pe care fiecare persoană tot este obligată să le achite. Cât a reuşit Guvernul în patru ani? „În şedinţa din 20 mai 2014, Guvernul a hotărât ca un număr de 27 de taxe şi tarife parafiscale să fie eliminate sau comasate. Prin ordine de ministru sau decizii ale preşedinţilor de instituţii care gestionează tarife urmau să fie reduse încă 65 de taxe, fiind vizate astfel, în total, 92 de taxe parafiscale. Nu se cunoaşte ce s-a întâmplat cu restul de la 27 la 92 de taxe parafiscale, iar suma este ridicolă: mai puţin de jumătate de milion de lei “, arată Predoiu. În programul de guvernare, Ponta propunea şi un pact naţional pentru deficit bugetar, semnat de toate forţele politice, care nu s-a concretizat niciodată.

Infrastructura, la pământ

Guvernul Ponta este corigent şi la capitolul investiţiilor strategice regionale. Executivul a rămas restant cu următoarele promisiuni: finalizarea a 16 eurostaţii (gări) în reşedinţele de judeţ şi dezvoltarea spitalelor judeţene de urgenţă de interes strategic, construirea unui centru universitar în fiecare regiune, a unui centru sportiv polivalent de nivel internaţional în fiecare regiune, a şase  aeroporturi internaţionale la standard Schengen (Henri Coandă, Băneasa, Timişoara, Cluj, Iaşi, Constanţa), a opt spitale regionale,  a cinci centre principale de transport intermodal (Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Iaşi şi Braşov), precum şi dezvoltarea Portului Constanţa, ca port regional strategic în participarea la Strategia Dunării.

De departe cea mai mare nereuşită a guvernării Ponta, recunoscută şi de premier, este lipsa rezultatelor în domeniul infrastructurii şi, implicit, eşecul intruducerii şi apoi retragerii accizei suplimentare pe carburant. În 2013, Guvernul Ponta se angaja să finalizeze autostrada Bucureşti-Arad, pentru a lega România de Europa, autostrada Transilvania, autostrada Comarnic-Braşov, demararea proiectului autostrăzii Vest-Est Tg. Mureş-Iaşi (Ungheni), să transforme centura Capitalei la nivel de autostradă şi începerea construcţiei canalului Siret-Bărăgan, prin care se rezolvă problema sistemului de irigaţii din Moldova şi Muntenia. Niciunul din obiectivele de mai sus nu au fost bifate de către Guvernul Ponta în cei peste trei ani pe care i-a avut la dispoziţie, deşi erau pe lista de promisiuni.

Rapoartele MCV, nefavorabile

În domeniul Justiţiei, Guvernul se angaja „să aplice strategia naţională anti-corupţie şi implicarea activă în procesul european de luare a deciziilor MCV“. În cei aproape patru ani care au trecut de când Victor Ponta promitea ţării „cel mai cinstit guvern“, nu mai puţin de 14 miniştri, printre care şi şeful Executivului, au avut sau au probleme penale, iar Parlamentul şi Guvernul sunt criticate în toate rapoartele anuale ale MCV.

În zona politicii externe, Executivul a anunţat că va sprijini deschiderea de noi consulate în ţări în care România are interes, precum Italia şi Spania, precum şi diminuarea taxelor consulare. Reţeaua diplomatică şi consulară a României nu a suferit, însă, nicio schimbare. Ba mai mult, când a fost nevoie să organizeze mai multe secţii de votare în diaspora, Guvernul Ponta s-a opus constant, chiar cu riscul de a încălca legea.

La capitolul reforme, Guvernul Ponta promitea introducerea contractelor de performanţă (prime financiare în funcţie de performanaţă) în toate instituţiile publice şi companii de stat (ministere, agenţii guvernamentale, autorităţi locale şi companii de stat), promisiune, şi ea, neîndeplinită.

Guvernul Ponta a susţinut traseismul politic

Poate una dintre cele mai mari minciuni ale Guvernului Ponta a fost combaterea traseismului politic, prin introducerea procedurii de „recall“, dupa model american – referendum local prin care se poate retrage mandatul parlamentarului „traseist“. Din toamna lui 2012, peste 100 de parlamentari au trecut bine-mersi la un alt partid, cei mai mulţi ajungând în tabăra PSD, prin sora mai mică UNPR. În plus Guvernul Ponta a promovat ordonanţa de urgenţă privind  migraţia politică în administraţia locală, prin care sute de primari au trecut, înainte de campania prezidenţială, de PNL sau alte partide de Opoziţie la PSD, cu gândul că Victor Ponta va ieşi preşedinte.

Frica de investiţii

Alte promisiuni pe care Guvernul Ponta nu le-a onorat sunt: reducerea evaziunii fiscale, prin destructurarea marilor reţele evazioniste, eşecul investiţiilor publice (deşi s-a înregistrat excendent bugetar) şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene, un capitol la care România se află printre codaşele UE.

Promisiunile neindeplinite ale Guvernului Ponta

Câteva promisiuni îndeplinite

Analiza lui Cătălin Predoiu recunoaşte că Guvernul Ponta a îndeplinit, totuşi, 23 de promisiuni dintr-un total de 159. Vi le redăm pe cele mai importante:

• reducerea treptată a CAS-ul la angajator, cu 5 puncte procentuale, concomitent cu creşterea progresivă, până în anul 2016, a salariului minim pe economie până la 1.200 lei.
• reducerea TVA la producătorii agricoli de la 24% la 9%.
• sistem de urgenţă, cu pompieri, ambulanţă şi poliţie în fiecare regiune. Sistem naţional integrat de urgenţă puternic cu prezenţă în fiecare regiune de dezvoltare prin 112, Pompieri ‐ SMURD, Ambulanţa şi Poliţia.
• indexarea pensiilor cu rata inflaţiei.
• înfiinţarea unei firme în trei zile.
• menţinerea opţiunii între cota unică de 16% pe profit şi 3% impozit pe cifra de afaceri pentru microîntreprinderi.
• continuarea proiectului „Prima casă“.
• sprijinirea integrării Republicii Moldova în UE.
• reconsolidarea statutului cadrelor militare, prin salarii şi pensii ocupaţionale.
• continuarea privatizărilor în domeniul energetic, prin majorarea capitalului social ‐ sumele obţinute vor fi utilizate pentru retehnologizare şi investiţii de mediu.
• extinderea  activităţilor de explorare şi exploatare a zăcămintelor de ţiţei din bazinul Mării Negre.

Programul de guvernare al USL poate fi consultat aici.