Ambasadorul Klemm, prins la mijloc între orgoliul românesc şi Ţinutul Secuiesc. Cum traduc specialiştii în politică externă gestul americanului

Fotografia ambasadorului Hans Klemm (al doilea din stânga) cu steagul Ţinutului Secuiesc a inflamat spiritele la Bucureşti. FOTO Facebook Antal Arpad

Ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm,  a apărut într-o poză cu steagul Ţinutului Secuiesc alături de primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, imagine care a stârnit controverse în spaţiul public.

Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a postat pe Facebook o fotografie în care apare alături de ambasadorul SUA, Hans Klemm, care marţi a făcut o vizită în judeţul Covasna, ţinând în mână steagul Ţinutului Secuiesc. „Ambasadorului SUA i-am făcut cadou un steag al comunităţii secuieşti, steag care a devenit şi simbolul lipsei de respect al autorităţilor faţă de comunitatea secuiască. Menţionez, că acest steag a fost folosit prima dată în 1599, când secuii au luptat alături de Mihai Viteazul“, a fost o parte a mesajului lui Arpad, primar cercetat de DNA, fiind  acuzat de utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice.

Parabola lupului 

Furtună într-un pahar cu apă

Analistul politic Radu Magdin a explicat, pentru „Adevărul“, că vizita lui Klemm în secuime şi fotografierea sa alături de steagul Ţinutului Secuiesc nu trebuie receptată în mod negativ, din cauza unor prejudecăţi ce ţin de relaţia autorităţilor de la centru cu anumite minorităţi. „În deplasările în teritoriu ale oficialilor străini, se încearcă atât cunoaşterea mai bună a ţarii, în toată diversitatea ei, cât şi reciprocitatea în ospitalitatea locală. Din această perspectivă,  poza este o furtună într-un pahar cu apă şi nu trebuie interpretată ca un semnal de stat. Mediul la noi este sensibil după declaraţiile recente de la Chişinău, dar asta nu înseamnă că trebuie să se instaleze paranoia şi nici demonizată relaţia bilaterală“, a afirmat Radu Magdin. În plus, analistul politic a mai subliniat că „ambasadorul Klemm este un prieten al României, iar SUA ne sunt aliat cheie, atât la capitolul securitate, cât şi la integritate teritorială“. 

Mai mult, în mesajul primarului din Sfântul Gheorghe sunt prezentate şi mai multe întrebări pe care el i le-a adresat reprezentantului SUA. „Cum este posibilă libertatea de religie când sunt confiscate bunurile cultelor, democraţia este interpretată în SUA ca şi în Bucureşti, dacă trei lupi şi o mioară se întâlnesc, atunci votează în mod democratic ce servesc la cină? Reprezintă egalitate faptul că suntem zilnic hărţuiţi pentru că dorim să ne folosim steagul, în timp ce alte judeţe au această libertate?“, l-ar fi întrebat Antal Arpad pe ambasadorul american la Bucureşti.

Răspunsul lui Klemm nu a fost dezvăluit, ci doar poza cu acesta ţinând în mână steagul secuiesc. În plus, pe lângă cele afirmate de Arpad, în cursul vizitei lui Klemm în Covasna, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, a declarat de faţă cu reprezentantul SUA că drepturile comunităţii maghiare nu ar fi fost respectate în ultimii ani.

Reacţia Ambasadei SUA

„Ambasadorul Hans Klemm este Ambasadorul Statelor Unite în întreaga Românie. El călătoreşte periodic prin ţară, întâlnindu-se cu diferite grupuri din toate zonele societăţii româneşti“, a fost explicaţia dată de Ambasada SUA la Bucureşti referitoare la fotografia cu Klemm şi cele întâmplate în timpul vizitei în Covasna. Mai mult, aliaţii de peste ocean au subliniat că ei sprijină democraţia, ceea ce înseamnă şi asigurarea respectării drepturilor tuturor minorităţilor: ”În calitate de aliat şi partener strategic al României, Statele Unite sprijină şi aplaudă democraţia din România şi eforturile României de a-şi consolida instituţiile democratice prin participarea deplină şi egală a tuturor segmentelor societăţii”, a mai punctat Ambasada SUA.  

Sensibilităţile locale

O reacţie promptă a venit şi din partea Ministerului Afacerilor Externe, instituţie care a precizat faptul că reprezentantul american ar fi trebuit să înţeleagă anumite sensibilităţi legate de relaţiile între reprezentanţii politici ai secuimii şi autorităţile centrale, fapt semnalat chiar lui Klemm de MAE. „Asemenea vizite presupun inclusiv necesitatea înţelegerii şi luării în considerare a posibilităţii existenţei unor sensibilităţi. Am transmis aceste considerente partenerilor noştri americani în cadrul unei discuţii cu Ambasada SUA la Bucureşti”, a fost răspunsul MAE pentru presă.

Pe de altă parte, MAE a recunoscut faptul că, într-adevăr, demersul lui Klemm de a vizita o regiune locuită preponderent de minorităţi este în regulă şi binevenit pentru acomodarea cu realităţile curente.„Suntem convinşi că asemenea vizite generează o reprezentare adecvată a realităţilor din România în ceea ce priveşte drepturile de care se bucură persoanele aparţinând minorităţilor naţionale şi modelul de interculturalitate promovat de România, care corespunde întru totul standardelor în materie“, se arată în precizarea MAE. 

Neatenţie sau rea intenţie?

Politicieni şi foşti miniştri de Externe consideră că nu ar trebui dată prea multă importanţă fotografiei, cu toate că şi ambasadorul american ar fi trebuit să fie mai atent. „Pur şi simplu, a fost în ungurime, iar acolo pe toate clădirile administrative este şi tricolorul, şi steagul secuiesc, pentru că permite legea. Nu văd de ce am face o problemă. Ce putea să facă? Să ceară să mute steagul, să ceară să nu se fotografieze?“, a declarat, ironic, fostul preşedinte Traian Băsescu. Acesta a subliniat şi un alt aspect. Fiind diplomat de carieră, Hans Klemm nu ar avea abilitatea de a aborda întâlnirile cu o anumită doză de viclenie tipică politicienilor.

Cred că pur şi simplu i-a fost pus un steag în faţă şi s-a făcut o poză. Apoi, unii s-au folosit de fotografie. Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe

La rândul său, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a explicat pentru „Adevărul“ că Hans Klemm, cel mai probabil din neatenţie, ar fi fost prins pe picior greşit, la acest lucru contribuind şi faptul că nu ştia cum va fi folosită poza de Arpad. „Din punct de vedere teoretic, diplomatul trebuie să cunoască toate sensibilităţile atunci când merge undeva şi se referă la ţara în care e acreditat. Un diplomat trebuie să fie cât mai informat. Însă, cred că pur şi simplu i-a fost pus un steag în faţă şi s-a făcut o poză. Apoi, unii s-au folosit de fotografie, cred că şi fără acordul diplomatului“, a declarat Diaconescu.

Fostul şef al diplomaţiei de la Bucureşti a ţinut, însă, să atenţioneze că, per ansamblu, fotografia nu afectează relaţiile româno-americane. „Pe de altă parte, ce ne interesează e politica de fond a Statelor Unite. Or, din acest punct de vedere, nu se poate traduce această poză într-un semnal politic sub nicio formă“, a completat Diaconescu. 

Liberalul Ovidiu Raeţchi, membru al Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor a salutat reacţia MAE în cazul lui Klemm şi a punctat, la rândul său, că problema nu este atât fotografia, ci mesajul ataşat ei. „Reacţia MAE a pus accentul corect. E vorba acolo de nişte sensibilităţi în ambele părţi, atât cea română, cât şi în partea secuiască. Pe de o parte, aici nu e vorba doar de poză, ci de modul în care a fost folosită, invocându-se o aşa numită nedreptăţire, discriminare a secuilor, ceea ce nu e real. Incorectă e folosirea pozei cu mesajul ataşat, politizarea ei“, a declarat Raeţchi.