Alianţa regională anti-Orban

Viktor Orban şi-a inventat o Constituţie a Ungariei care să-i dea dreptul să se amestece în alte ţări

Până să vină Europa să-l pună la punct pe Viktor Orban, ar trebui ca cele patru ţări atacate, România, Ucraina, Serbia şi Slovacia, să pună mână de la mână şi să-l potolească pe acest fanatic până nu ajunge să şi creadă ce declară. E clar că Ucraina are alte probleme acum, iar Serbia depinde şi de votul Ungariei pentru aderarea la UE, dar mai important decât orice este ca aceste patru state să oprească jocul Budapestei de-a expasniunea.

Este suficient ca cele patru state amintite, vizate de autonomia maghiară promisă de Orban împotriva suveranităţilor naţionale, să se încrunte la Ungaria şi aceasta s-ar potoli imediat. Problema este că Budapesta le atacă pe rând cu ajutorul minorităţilor din interior, bine organizate şi finanţate de către statul problemă care a devenit Ungaria. Iar fiecare dintre cele patru state încearcă să se acomodeze cu vecinul lor incomod. Dar Budapesta nu răspunde nici la diplomaţie, nici la acomodare. Ea vrea tot mai mult. Până la urmă va dori totul, adică ceva ce nu-i aparţine, lăsând mereu impresia că este un stat puternic care are în spate nu ştiu ce susţinere din afara ţării. În afară de Rusia, nimeni nu este dispus să ia în serios agitaţia etnică a Ungariei, atâta doar că Europa, condusă de populari, e, ca de obicei, timidă sau dezinteresată de problemele sale interne.

Până să mai aşteptăm ca NATO sau UE să ia măsuri, am putea lua noi, cele patru state vizate, fără să mai stăm cu mâna întinsă pe la străini, să observe ei cât de mult rău poate face Orban cu acţiunile sale anti-statale. Fiecărui stat, Orban i-a găsit şi exploatat slăbiciunea. Imposibilitatea Ucrainei de a mai deschide un front de conflict şi cu Ungaria e evidentă, totuşi ministrul de Externe de la Kiev a reacţionat faţă de cererea de autonomie pentru maghiarii din această ţară, iar ambasadorul ungar la Kiev a fost chemat pentru explicaţii. O luare de poziţie chiar mai consistentă decât a României care tace mâlc în faţa afronturilor maghiare pentru că UDMR s-a băgat la guvernare, slăbiciunea pe care Orban o exploatează în România de mulţi ani. Despre Serbia am spus, are nevoie şi de Ungaria ca să adere la UE, iar Budapesta profită din plin ca să îi transforme pe maghiarii din această ţară în super-cetăţeni, aşa cum a făcut şi în România. Slovacia, care nu şi-a făcut de lucru cu minoritatea maghiară din interiorul graniţelor sale, e cea mai bine poziţionată: ea a taxat de fiecare dată orice derapaj al Ungariei şi probabil că o va face şi în continuare.

Orban dansează peste suveranitatea a patru state şi nu are nicio emoţie să dea directive, să împartă autonomii teritoriale, de parcă ar fi un fel de Führer peste această parte de Europa. 

Dar reacţiile mai dure sau mai suave ale fiecărei ţări vizate de fanatismul etnic al lui Orban nu vor opri ascensiunea de tip neo-nazist a Budapestei. Ungaria trebuie făcută să înţeleagă că nu e de capul ei şi că nu îşi poate irita vecinii la nesfârşit. Sunt liderii celor patru state suficient de înţelepţi să înţeleagă că, dacă nu opreşti răul de la început, mai târziu va fi mai greu? Orban dansează peste suveranitatea a patru state şi nu are nicio emoţie să dea directive, să împartă autonomii teritoriale, de parcă ar fi un fel de Führer peste această parte de Europa. Hai să punem mână de la mână şi să-l potolim. Un semnal uniform dat de cele patru state împotriva Ungariei nu ar trece neobservat, după cum se impun şi măsuri diplomatice ferme de penalizare din partea tuturor celor atacaţi. Iar primul semnal că nu-i mai permitem Budapestei să-şi facă de cap ar fi să-i scoatem din joc uneltele politice care acţionează pe teritoriul celor patru state. Are şi România destule partide şi organizaţii maghiare care execută ordinele lui Orban. Le oprim, scoţându-le în afara legii aşa cum se cade cu inamicii unui stat, sau le cântăm în strună şi-I finanţăm, invitându-i astfel să ne fărâmiţeze ţara?

Dar, pentru aceasta, fiecare stat trebuie să-şi depăşească slăbiciunea internă, cea pe care o exploatează Orban. Dacă nu o facem, observatorii externi vor crede că Budapesta este îndreptăţită să ceară ce vrea, de vreme ce nimeni nu o contrazice eficient. Politica este una a forţei, aşa a fost întotdeauna. Dacă vecinul vrea să mute gardul ca să-ţi fure din pământ, iar tu îi permiţi, înseamnă că recunoşti că are dreptul să o facă. Am ajuns patru ţări să stăm la gura unui bezmetic care se visează regele maghiarilor şi împăratul Europei Centrale.