Alegeri prezidenţiale 2014: Ultima zi de „pace“, întâia noapte de campanie electorală. Ce au voie şi ce nu au voie candidaţii

Alegeri prezidenţiale 2014: Ultima zi de „pace“, întâia noapte de campanie electorală. Ce au voie şi ce nu au voie candidaţii

Marşul PMP la lansarea candidaturii la prezidenţiale a Elenei Udrea FOTO Mediafax/imagine cu rol ilustrativ

Candidaţii la alegerile prezidenţiale 2014 intră în campanie electorală, în noaptea de joi spre vineri, la ora 0.00. Campania durează 30 de zile, perioadă în care candidaţii se pot promova, în limitele impuse de lege.

Cei 14 candidaţi la alegerile prezidenţiale din noiembrie intră, oficial, în campanie în noaptea de joi spre vineri, când Biroul Electoral Central dă startul cursei prezidenţiale. Prezidenţiabilii au, în această perioadă, acces gratuit şi egal la posturile publice de radio şi de televiziune, dar se pot promova şi prin alte mijloace precum mitingurile, adunările sau marşurile.
 
Legea 370 din 2004 pentru alegerea Preşedintelui României stabileşte că perioada dedicată campaniei electorale „începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor“, respectiv la 3 octombrie, şi se încheie „în dimineaţa zilei de  sâmbătă de dinaintea datei alegerilor, la ora 7.00“, adică în dimineaţa zilei de 1 noiembrie.
 

Alegeri prezidenţiale 2014: Ce au voie candidaţii în campanie

În perioada dedicată campaniei, partidele politice care susţin candidaţii la prezidenţiale şi prezidenţiabilii înşişi au la dispoziţie o paletă variată de mijloace prin care pot convinge alegătorii să îi voteze. Potrivit Legii 370/2004, candidaţii se pot exprima liber, fără discriminare şi, în situaţia în care obţin autorizaţiile necesare, pot organiza mitinguri, adunări sau marşuri cu scop electoral.
 
Articolul 37 din legea care reglementează desfăşurarea alegerilor prezidenţiale stipulează că partidele şi candidaţii acestora pot beneficia de spaţii puse la dispoziţie de către primărie pentru a se întâlni cu alegătorii. Acelaşi articol din lege subliniază că nu sunt permise discriminările, bazate pe apartenenţa politică a candidaţilor, de exemplu.
 
Candidaţii au acces gratuit şi egal şi la posturile publice de radio şi de televiziune, precizează legea, dar şi la cele private, care sunt obligate să ofere timpi de antenă „proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice“. În caz contrar, Consiliul Naţional al Audiovizualului este obligat să sancţioneze posturile private care se abat de la regulă.
 

Alegeri prezidenţiale 2014: Ce nu au voie candidaţii în campanie

Legea prevede şi o serie de interdicţii pentru candidaţi. De pildă, campania electorală nu se poate desfăşura în unităţile şcolare, cel puţin nu în timpul programului de învăţământ, dar nici în penitenciare ori în unităţile militare. Reprezentanţele diplomatice trebuie, de asemenea, evitate de către candidaţi şi de echipele lor de campanie. Legea electorală mai interzice acţiunile electorale care afectează spaţiile verzi, rezervaţiile naturale sau zonele protejate ecologic.
 
O altă prevedere stipulează că este interzisă folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau lipirea de afişe electorale. De asemenea, este interzisă combinarea culorilor din afişe „într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat“.
 

Propagandă cu măsură în timpul campaniei electorale

Pe durata campaniei electorale, Consiliul Naţional al Audiovizualului a stabilit o serie de reguli pentru radiodifuzorii care s-au angajat să transmită dezbaterile dinaintea alegerilor prezidenţiale. Printre televiziunile care vor reflecta campania se numără Antena 3, B1 TV, Digi 24, Realitatea TV, Prima TV, dar şi posturile televiziunii publice. Radiodifuzorii sunt obligaţi să informeze CNA şi cu privire la timpii de antenă pe care intenţionează să îi utilizeze, până la data de 2 octombrie.
 
În timpul campaniei, candidaţii, dar şi radiodifuzorii trebuie să respecte o serie de condiţii impuse de CNA, aşa cum sunt prezentate acestea în Decizia Consiliului, publicată în Monitorul Oficial. Astfel, candidaţii trebuie să se abţină de la atacurile care vizează rasa, religia, etnia, naţionalitatea sau sexul adversarilor, dar şi de la afirmaţiile ori imaginile care aduc atingere vieţii private a prezidenţiabililor.
 
O altă prevedere le impune adversarilor în cursa pentru Cotroceni să nu se acuze unul pe celălalt de fapte penale, în cazul în care nu au „dovezi pertinente prezentate în mod explicit“. La rândul lor, moderatorii şi realizatorii de emisiuni au obligaţia de a se asigura că regulile sunt respectate şi, în caz contrar, să intervină.
 
Pe durata campaniei, difuzarea mitingurilor, a întâlnirilor electorale sau a conferinţelor de presă intră în categoria emisiunilor de promovare electorală. Cu 48 de ore înainte de ziua scrutinului este interzisă prezentarea de sondaje de opinie sau anchete făcute pe stradă, iar în ziua votului este interzisă prezentarea de sondaje făcute la ieşirea de urne.
 

Ce urmează după primul tur al alegerilor prezidenţiale

Potrivit calendarului aprobat de Guvern, primul tur al alegerilor este urmat de o perioadă de patru zile, timp în care sunt anunţate rezultatele votului, iar în cel mult trei zile de la încheierea votării, candidaţii pot cere anularea alegerilor, pe motiv de fraudă electorală. Ulterior, BEC centralizează datele şi procesele-verbale, care sunt trimise Curţii Constituţionale. În sfârşit, după primirea dosarului de la BEC, alegerile sunt validate, iar rezultatele sunt publicate în Monitorul Oficial. În situaţia în care se organizează al doilea tur de scrutin, campania electorală începe la 7 noiembrie 2014, iar orarul de campanie trebuie stabilit chiar din ziua următoare. 
citeste totul despre: