Ţuţării politicii româneşti

Puterea supremă se obţine prin orice mijloace. Războiul e devastator, face victime nevinovate, colaterale. Importantă este câştigarea alegerilor, obţinerea puterii legislative. Cea mai importantă putere democratică. Câte lucruri fac aleşii poporului cu această putere supremă, câte interese, câte tunuri se dau când deţinătorii acestei puteri o folosesc discreţionar, în scopuri oneroase. Numai ei ştiu.

În foamea lor după voturile românilor pentru alegerea noului Parlament, în decembrie, politicienii români, cu ştaif, îşi respectă tradiţiile şi obiceiurile, acţionând fără scrupule pentru atingerea scopului primordial. Ţuţerii politicii româneşti recurg la strategia străveche de a da la gioale adversarilor, atacând cu toate forţele poziţiile acestora. La noi, în democraţia românească originală, în campaniile electorale, contracandidaţii la funcţii sunt consideraţi adversari şi sunt trataţi ca atare. Se reiau teme vechi, subiecte noi, se scormoneşte în gunoaie, în rahaturi infecte pentru a afla lucruri compromiţătoare despre adversari.

După racolarea creierelor naive, ultimul exemplu neurochirurgul Dănăilă, Sfânta Parascheva, din fruntea PNL-ului dezinfectat cu diluaţi de tipul Pharma şi albit cu praf de cretă, şi-a adus aminte de o ghiduşie spirituală făcută anul trecut şi a zis să o updateze. Aşa că Albinuţa hărnicuţa şi-a luat echipa de show şi a bătut la uşa fetiţei, care nu-i deschisese anul trecut. Cred că nici anul acesta puştoaica nu o dăduse pe politică, să voteze la parlamentare, chiar dacă putea să-şi facă propriul partid politic doar cu încă doi colegi de clasă. În joacă bineînţeles sau în săptămâna Altfel, la activităţi extracuriculare. Strategia intelligence a Albinuţei, cu Victor şi Liviu pe post de berbece, prezentaţi drept hoţii cei lacomi, primul îi fura temele şi al doilea sandvişul, a speriat-o groaznic pe fetiţa care a deschis uşa. Aceasta s-a aruncat, plângând aproape în braţele lupului salvator, spunând cu glas pierdut că nu vrea să-i fure nimeni mâncarea. Dar nerostind nici un cuvânt, nici măcar în şoaptă, cum că ar vota-o pe Sfântă, nici acum, ar fi fost imposibil, nici într-un viitor incert.

Foarte mândră de de isprava ei, gândind că le-a dat o straşnică lovitură lupilor cei răi Victor şi Liviu, duşmanii politici, Albinuţa a chemat toate televiziunile dornice să-i prezinte eroismul şi le-a livrat filmuleţul salvator. Aşa, o ţară întreagă şi Diaspora pe lângă ea au aflat de minunile Sfintei, de faptele ei de arme care pot salva o ţară întreagă, folosindu-se doar de creierul ei, de o cameră de filmat şi de un copil nevinovat. O fetiţă inocentă, care la vârsta ei, nu are nici o treabă cu politica, habar n-are de jocurile murdare ale fruntaşilor politicii româneşti şi de cine conduce şi mai ales, fură această ţară şi viitorul copiilor ei.

Uite aşa, PNL-ul curat şi spălat de păcate a pornit vitejeşte la lupta pentru câştigarea puteri supreme în stat, salvând un copil nevinovat din ghearele lupilor pesedişti. Dar ce contează pentru Mironosiţa şef de mare partid politic, cu aspiraţii până la cer, a meritat să se folosească de un copil inocent pentru a avansa în războiul murdar cu duşmanii de clasă. Cât despre moralitate, decenţă, demnitate, respect, normalitate, lucrurile alea plictisitoare şi fără de folos pentru ţuţării politicii româneşti, Albinuţa nu ştie şi nu vrea să afle d-astea. Scopul scuză mijloacele!

Războiul e devastator, face victime nevinovate, colaterale. Importantă este câştigarea alegerilor, obţinerea puterii legislative. Cea mai importantă putere democratică. Câte lucruri fac aleşii poporului cu această putere supremă, câte interese, câte tunuri dau atunci când deţinătorii acestei puteri o folosesc discreţionar, în scopuri oneroase. Numai ei ştiu. Până şi actualul preşedinte al României, Klaus Iohannis, şi-a dat seama, în sfârşit, dar mai bine mai târziu decât niciodată, că Parlamentul actual, în prag de schimbare, este pus pe dat tunuri de ultimă oră, şi a luat atitudine. Atacurile combatanţilor electorali sunt reciproce, dure, fără milă, fără scrupule şi fără menajamente. Unii sunt cu sorosiştii, alţii antisorosişti, unii cu DNA alţii anti-DNA, unii cu gargara alţii profitori, unii acoperiţi alţii descoperiţi, unii mişcă ţara alţii le-o redă românilor, unii cu reforme 100-1000... multe, multe, multe, fără număr.

În această nouă competiţie electorală pentru Parlament, candidaţii încearcă să fie mai cu moţ, să fie subtili, spirituali şi creativi, folosindu-se şi de tehnologia modernă pentru a-şi pune duşmanii politici la pământ. Mijloacele sunt multe şi diverse. Aburirea poporului este tot mai densă pe măsură ce se apropie 11 decembrie. Imoralitatea este omniprezentă, ea face parte din jocul politic de succes. Să vedem însă, la cine vine Moş Crăciun şi la cine Moş Gerilă!