În scandalul plagiatului lui Ponta, aşteptăm reacţia preşedintelui Iohannis

Pentru cei care nu sunt la curent cu ultimul scandal  în care este implicat Guvernul României, amintim că pe 30 decembrie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial OUG nr. 94 din 29 decembrie 2014 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, care prevede anularea titlurilor ştiinţifice la simpla cerere a titularilor.

OUG în discuţie are un singur beneficiar, Victor Ponta, care a cerut deja anularea titlului de doctor, cu teza suspectată de a fi plagiată, iar OUG-ul îl ajută să scape de consecinţele juridice, eventual penale, de returnarea sporurilor la salariu câştigate în baza acestui titlu şi a cheltuielilor statului român cu derularea studiilor doctorale în cazul său, de pierderea calităţii de avocat, etc.

De aceleaşi avantaje s-ar bucura şi eventuali alţi amatori de renunţare la titluri ştiinţifice, care se ştiu cu musca pe căciulă,  ceea ce face din OUG amintită o adevărată amnistie pentru toţi cei care au titluri grevate de ilegalităţi, fraude, fapte penale.

Cum OUG îşi produce efecte imediat ce este publicată în Monitorul Oficial, iar Avocatul Poporului, singurul îndrituit de lege să atace la CCR ordonanţele de urgenţă n-o va face, cum n-a făcut-o nici în trecut când s-a dovedit a fi avocatul lui Ponta, nu al poporului, rămâne intervenţia preşedintelui Iohannis, în virtutea:

ARTICOLUL 80 din Constituţie:

(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la bună funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Situaţia în care premierul unei ţări îşi dă o OUG pentru a-şi rezolva propriile probleme, inclusiv de natură penală, nu este o „bună funcţionare a autorităţilor publice”.

Parlamentul este în vacanţă, până la judecarea neconstituţionalităţii legii de validare a acestei OUG e cale lungă, aşa că primul care poate interveni în a opri acţiunea neruşinată a premierului este preşedintele Iohannis.

Ce poate face, concret, preşedintele?

Imediat la revenirea din vacanţă, preşedintele României poate să dezavueze public acest abuz în funcţie, asimilat faptelor de corupţie, să ceară demisia guvernului Ponta, în caz contrar va întrerupe orice colaborare cu guvernul României, până la demisia acestuia.

Preşedintele Iohannis este depozitarul încrederii şi speranţelor puse în Domnia sa de aproape 65% din românii cu drept de vot şi nu poate înşela aceste speranţe, chiar de la începutul mandatului.

Şi nu este vorba de a genera conflicte artificiale, ci de a opri primul atac masiv la adresa statului de drept, după iulie 2012, venit din partea aceluiaşi Victor Ponta.

Dacă ar trece acest episod fără nicio reacţie din partea şefului statului, România ar înregistra pierderi masive de imagine şi credibilitate în ochii partenerilor noştri euroatlantici, pentru că nu mai există un alt stat civilizat în care premierul să-şi rezolve problemele personale prin acte normative emise de guvern.

Dar dacă, văzând lipsa de reacţie a altor instituţii ale statului, a preşedinţiei, Victor Ponta va emite în viitor şi alte OUG-uri prin care să amnistieze fapte de corupţie ale unor baroni şi şefi PSD? Trebuie luată în considerare şi această posibilitate.

DNA şi Parchetul General trebuie şi ele să se autosesizeze sau să fie sesizate, cu mai multă greutate, de preşedintele Iohannis.

Fapta premierului şi a ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, îmbracă în mod clar atributele unui abuz în funcţie, asimilat actelor de corupţie.

Imediat la revenirea din vacanţă, cele două instituţii-cheie ale statului român trebuie să deschidă dosare de cercetare penală, pe aceste fapte, de o gravitate excepţională.

Dacă preşedintele statului şi celelalte instituţii cu atribuţii vor închide ochii şi nu vor reacţiona la acest abuz în funcţie, asimilat faptelor de corupţie, vom înţelege că ne-am întors în epoca Năstase de guvernare, în care fiecare demnitar al statului român îşi vedea de propriile interese, iar România riscă sa redevină  un stat cotropit de corupţie şi hoţie.