Mihaela Păun (ARCUB): “Ar trebui să învăţăm să fim un pic mai mândri că trăim în Bucureşti”

Directorul Centrului de Proiecte Culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti (ARCUB), Mihaela Păun, spune că este esenţial ca Bucureştiul să fie inclus într-o strategie care ar putea duce spre obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii în 2021.

Adevărul: Ce înseamnă titlul de Capitală Europeană a Culturii şi în ce fel ar schimba obţinerea lui viaţa bucureştenilor?

Mihaela Păun: Din punctul meu de vedere, titlul de Capitală Europeană a Culturii nu înseamnă neapărat o medalie la butonieră, o distincţie, ci o foarte mare responsabilitate. Înseamnă foarte multă muncă, pentru că, în sfârşit, din punct de vedere cultural, Bucureştiul va începe să lucreze într-un mod cât se poate de coordonat şi strategic, ceea ce nu s-a întâmplat cu acest oraş. Deci, ca să mă explic, este prima dată când se lucrează la o strategie culturală în vederea acestei candidaturi. Şi oraşul - cu sau fără titlul de Capitală Europeană - va rămâne cu această strategie culturală. Ceea ce cred că se va schimba în viaţa bucureştenilor este percepţia. Prin aceste schimbări încercăm mai degrabă o conştientizare a bucureştenilor asupra faptului că trăiesc într-un oraş care merită să fie iubit. Şi acest lucru nu se întâmplă în acest moment, fiindcă e limpede că bucureştenii nu au aceeaşi atitudine faţă de oraşul lor, pe care o au, de pildă, locuitorii oraşelor mai mici. Într-un fel, e normal, pentru că în Bucureşti locuiesc foarte mulţi oameni care nu s-au născut aici. Ceea ce nu înseamnă, bineînţeles, că aceşti oameni nu iubesc Bucureştiul. Dar trebuie să învăţăm să fim un pic mai mândri că trăim aici, să începem să vedem şi părţile bune ale acestui oraş, să-i vedem străzile frumoase sau casele minunate. Şi, dacă s-ar întâmpla acest lucru, cred că bucureştenii ar începe să conştientizeze mai mult ceea ce fac.

"Un eveniment de talia Festivalului Enescu este, fără doar şi poate, un ambasador puternic pentru viaţa culturală a unui oraş"

Cât de greu “atârnă” un eveniment cum e Festivalul George Enescu pentru obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii în 2021?

Cred că foarte mult, pentru că un eveniment de talia Festivalului Enescu este, fără doar şi poate, un ambasador puternic pentru viaţa culturală a unui oraş. Acest eveniment este o marcă nu numai a oraşului Bucureşti, ci şi a întregii ţări. Şi cred că, în momentul când un oraş al ţării are un festival atât de important în lumea întreagă, cu o asemenea tradiţie şi la un asemenea nivel, este esenţial ca el să fie inclus într-o strategie care ar putea duce acest oraş spre obţinerea titlului de Capitală Europeană. Noi deja ne-am parteneriat cu festivalul, şi echipa organizatorică a înţeles foarte bine cât de important e să ne fie alături. Şi acest lucru contează foarte mult pentru noi cei din echipa ARCUB, care ne-am asumat un rol de pionierat în Bucureşti.

De ce este atât de important acest eveniment pentru Bucureşti şi pentru bucureşteni?

Este important, în primul rând, pentru că duce mai departe numele unui compozitor atât de mare, al unui geniu cum a fost George Enescu, şi îl duce în lumea toată, pentru ca toată lumea să ştie că George Enescu a fost un român genial şi talentat. Şi în felul acesta se vede, încă o dată, că din România şi din rândul românilor au plecat şi vor mai pleca oameni talentaţi, în toate domeniile. Acest eveniment e foarte important şi el va rămâne ambasadorul nostru în lume atâta vreme cât numele lui Enescu va fi dus mai departe.

Cum aţi pregătit, concret, dosarul de candidatură pentru această competiţie? Înţeleg că modul de lucru a fost unul participativ.

În primul rând, am început să lucrăm la o strategie culturală, şi această strategie este una dintre condiţiile esenţiale pentru candidatură. Am început să ne facem echipa şi ne-am dat seama că, în tot tumultul acesta, e  greu să găseşti un cap care să coordoneze toată povestea, într-un oraş în care se ştie destul de puţin ce înseamnă Capitală Europeană a Culturii. Noi ştiam atât cât ne-au putut împărtăşi colegii noştri de la Sibiu, dar ei nu au trecut printr-o competiţie, ci direct la implementare. Ceea ce se va întâmpla şi la noi, dacă vom câştiga. Am început să lucrăm pe grupuri de lucru, şi să ne responsabilizăm, întâi, într-o mică echipă a ARCUB-ului, pentru că suntem un oraş care a intrat destul de târziu în această competiţie. Sunt alte oraşe din ţară care, în momentul în care noi am intrat în competiţie, adică în februarie anul trecut, deja aveau strategia culturală făcută. În acest moment, se scrie o carte, pe care o vom depune pe 10 octombrie, la fel ca toate celelalte oraşe aflate în competiţie. O parte dintre noi lucrează la strategia culturală, o parte, la scrierea dosarului şi fiecare dintre noi ne-am luat, rând pe rând, o serie de responsabilităţi. Acest specific participativ reiese, în primul rând, din faptul că, lucrând în grupe de lucru, pe domenii, echipa a inclus în aceste grupuri şi bucureştenii. În unele grupuri s-a lucrat direct în cartiere. Au fost mobilizate comunităţi întregi din cele mai mari cartiere ale celor şase sectoare din Bucureşti, s-au făcut workshop-uri chiar şi în marile parcuri ale Bucureştiului, direct cu cetăţenii. Mai mult, la Hanul Gabroveni se deruleaza încă din această primăvară un proiect în trei etape: Memoria, Explorarea şi Imaginarea oraşului. În acest proiect locuitorii oraşului au contribuit direct, participând la realizarea expoziţiei din prima etapă - Memoria oraşului. Foarte mulţi oameni au adus la Hanul Gabroveni fotografii şi obiecte personale care puteau aduce o mărturie, mai mult sau mai puţin îndepărtată, despre istoria oraşului Bucureşti. La fel, în a doua etapă, Explorarea oraşului, mii de bucureşteni au participat la tururile ghidate prin Bucureşti şi au avut, astfel, ocazia să exploreze şi să cunoască mai bine cartierele istorice ale Bucureştiului. În felul acesta, proiectul de candidatură a Bucureştiului la titlul de Capitală Culturală devine un proiect al bucureştenilor, şi nu al echipei de coordonare. 

Ce şanse are Bucureştiul? Care sunt punctele lui cheie, care-l deosebesc de contracandidaţii săi?

Cred că are o energie creatoare, o creativitate pe care nu cred că pot să o descopăr la nici unul dintre celelalte 10-11 oraşe contracandidate. Oraşul acesta are o energie underground fantastică, şi ea a început să iasă la iveală în ultima vreme. Aşa cum este ea, încă necanalizată şi necontrolată, această energie ar putea să producă extrem de multă valoare, dacă, ulterior, prin acest proiect, ea este scoasă la suprafaţă şi bine direcţionată. Sunt extrem de mulţi oameni care pot veni să aducă valoare şi creativitate pentru acest oraş. Noi încercăm să-i aducem la lumină, să-i aducem alături de noi, să le dăm suportul necesar, să creăm un sprijin pentru ca ei să se poată manifesta. Şi, astfel, cred că problemele Bucureştiului vor fi atuurile acestuia, punctele lui tari.

Dacă Bucureştiul câştigă această competiţie, cum credeţi că va arăta Festivalul Enescu în următorii ani?

Cu siguranţă, el va exista în continuare şi, probabil, dacă vom câştiga acest titlu, cred că în următorii ani, Festivalul Enescu ar trebui să fie capul de pod care va trage după sine multe alte evenimente. Şi mai cred cu tărie că toate problemele prin care a trecut şi pe care a trebuit să le depăşească, despre cele financiare vorbesc, pentru că întotdeauna ele sunt marile probleme, vor dispărea. Eu cred că, în acest context, Festivalul Enescu nu va trebui să se mai străduiască să găsească bani. Îmi place să cred că, din acel moment, banii vor veni cu mult mai multă uşurinţă.