Pe parcursul a două concerte susţinute în nocturnă, la Atheneu, Academia de Muzică Veche, grup vocal instrumental condus de clavecinistul, de directorul artistic al formaţiei, Richard Egarr, a prezentat în primă audiţie bucureşteană două dintre capodoperele teatrului liric baroc italian, Intoarcerea lui Ulise în patrie şi Incoronarea Popeei.

Doi dintre pianiştii de bună circulaţie actuală, artişti cu totul captivanţi dat fiind felul în care se implică în susţinerea discursului muzical, Piotr Anderszewski, şi Christian Zacharias, au concertat şi concertează pe scena Atheneului Român.

Apoi; …ultimul Cvartet, al 6-lea, de Bartók, şi Cvinetul cu pian de Elgar, au fost prezentate de Cvartetul Ad Libitum, condus de Alexandru Tomescu, în compania pianistei Alexandra Dariescu. Primul Cvartet de Bartók şi cel în fa major de Şostakovici au fost prezentate în această dimineaţă tot la Atheneul Român, de Cvartetul de coarde Michelangelo condus de violonista Mihaela Martin. Nu e puţin lucru. Un efort mare şi un rezultat pe măsură!

Simfonia Leningradului, una dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Şostakovici, a beneficiat de un excepţional anten interior, de o uimitoare implicare din partea dirijorului Andris Nelsons (FOTO); o implicare în construcţia acestui colosal opus

simfonic, un antren în susţinerea întregului edificiu. Flexibilitatea sunetului corzilor, consistenţa, claritatea acestuia sunt în adevăr uimitoare. A constituit pentru noi toţi o reală bucurie reapariţia la pupitrul de concert-maestr a violonistului Liviu Prunaru, un tânăr maestru care, la rândul său, revine cu bucurie în faţa pubicului românesc în calitate de solist, de membru al diferitelor formaţii camerale, de prim-muzician al acestei faimoase orchestre olandeze.

In deschiderea serii de muzică, prezentarea unui opus puţin vehiculat în viaţa noastră muzicală, primul Concert pentru vioară şi orchestră de Bela Bartók, am datorat-o tinerei violonste olandeze Janine Jansen, un artist de o circulaţie impresiontă în peisajul muzical actual. Echilibrul interior, stăpânirea de sine, condiţionează un control absolut al sunetului, o fermitate deloc rigidă privind mânuirea arcuşului; … sunt factori ai abordării acestui important opus violonistic al primei jumătăţi a secolului trecut.

Pianiştii ! Aceşti muzicieni capabili de originalităţi dintre cele mai captivante, dintre cele mai uimitoare! Pot observa, pot dezvălui intimităţi ascunse ale semnelor partiturii! Le pot găsi, le pot atribui semnificaţii dintre cele mai nebănuite. Iar arsenalul mijloacelor poate fi şi acesta uimitor.

Ce fineţe a auzului, ce gândire original iscoditoare, ce voinţă de sunet, câtă creatoare implicare trebuie să dezvolte pianistul polonez Piotr Anderszewski (FOTO)!? …pentru a realiza acel ciclu al Metope-lor, datorate compatriotului său, compozitorul Karol Szymanowski. Originalitatea acestui moment al creaţiei sale o reprezintă preluarea de la Claude Debussy a unor aspecte semnificative ale impresionismului şi orientarea acestora spere o zonă a atonalismului bazat pe celule intonaţionale aflate în continuă transformare, o continuă prefacere susţinută de un spectacol pianistic uimitor pe care Anderszewsky îl exercită cu firescul unei adresări spirituale de mare subţirime intelectuală, de mare fineţe coloristic-timbrală.