Vrea departe de puşcărie. Liviu Dragnea contestă condamnarea la trei ani şi jumătate. La ce cale extraordinară de atac apelează fostul lider PSD

Potrivit portalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Liviu Dragnea a formulat o contestaţie în anulare prin care vrea să scape de condamnarea la 3 ani şi jumătate primită în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

Deocamdată, nu se ştie care sunt motivele pe care îşi întemeiază acţiunea, însă, potrivit legii, dacă cererea i se admite s-ar dispune eliberarea lui Liviu Dragnea din penitenciar şi rejudecarea apelului de către un nou complet de cinci judecători, arată g4media.ro. 

Flavia Teodosiu, fosta avocată a liderului PSD, a declarat pentru G4media.ro că această contestaţie în anulare a fost depusă personal de Liviu Dragnea prin poştă şi că acesta urmează să-şi angajeze un avocat pentru a-l reprezenta în instanţă. Ea a precizat că nu are deocamdată mai multe detalii despre acţiunea în instanţă depusă de Dragnea întrucât nu ea îl reprezintă în contestaţia în anulare.

În motivarea sentinţei, judecătorii Înaltei Curţi au arătat că un cuantum pedepsei de 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru fostul lider PSD Liviu Dragnea este suficient şi proporţional, în raport cu circumstanţele reale şi personale, asigurând realizarea scopurilor pedepsei, de coerciţie, prevenţie şi cel educativ, dându-i posibilitatea unei schimbări de atitudine. 

"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, în majoritate, în procesul de reanaliză efectivă a criteriilor de individualizare judiciară prevăzute în art. 72 din Codul penal 1969, consideră cuantumul pedepsei de 3 ani şi 6 luni ca fiind suficient şi proporţional, în raport cu circumstanţele reale şi personale ale inculpatului, asigurând realizarea scopurilor pedepsei, de coerciţie, prevenţie şi cel educativ, dându-i posibilitatea unei schimbări de atitudine şi raportare la valorile sociale afectate prin fapta comisă, respectiv încrederea în instituţiile publice şi relaţiile de serviciu, în conştientizarea consecinţelor unei infracţiuni de serviciu, din perspectiva funcţiei deţinute, neimpunându-se majorarea acestuia", se precizează în motivare.

Totodată, instanţa de apel, în majoritate, a constatat că, în raport de cuantumul pedepsei rezultante de 3 ani şi 6 luni închisoare, "privarea de libertate constituie singura modalitate legală de executare a pedepsei care este aptă să conducă la îndeplinirea concretă a funcţiilor sancţiunii aplicate"