Voluntari pentru armată. Cât de dornici sunt tinerii să plece la arme

Stagiul militar voluntar ar avea numai beneficii pentru tineri, susţin specialiştii. Autocunoaşterea, dezvoltarea personală şi respectul faţă de sine şi faţă de ceilalţi sunt câteva dintre abilităţile pe care le vor căpăta voluntarii. Ideea introducerii unui stagiu militar voluntar pentru tineri aparţine ministrului Apărării, Mihnea Motoc.

Inspirat de o iniţiativă a comandatului Diviziei 4 Infanterie Gemina, de la Cluj, care a propus stagii militare voluntare pentru liceenii şi studenţii clujeni, ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc, vrea să transpună această idee într-un proiect la nivel naţional.

Proiectul se adresează deopotrivă băieţilor şi fetelor şi ar presupune antrenarea acestora într-o unitate militară, cu program de la ora 05.30 la ora 22.00. Tinerii îşi vor însuşi atât noţiuni organizatorice cum ar fi curăţenia în dormitoare sau cantine, cât şi noţiuni de tehnică militară.

Stagiul militar ar avea o mare priză la tineri, sunt de părere specialiştii. Asta pentru că adolescenţa este perioada marilor provocări, a incitărilor şi a curiozităţii.

Fascinaţia pentru armată

Sociologul Alfred Bulai susţine că fascinaţia pentru armată este perenă. În general, tinerii sunt atraşi de uniformă, dar şi de posibilitatea de a face ceva deosebit.

„Probabil că va exista un număr mare de tineri care vor răspunde pozitiv, pentru că, evident, există o fascinaţie pentru armată, pentru pregătire militară. Activitatea militară este interesantă pentru tineri, este firesc. Mai mult, sunt convins că vor fi şi multe fete care vor dori să facă acest stagiu militar. Atât timp cât nu există ideea de obligatoriu, nu văd să fie prea mulţi oameni împotrivă. Nu vor fi reacţii negative importante în societate. Această chestiune nu este o invenţie a noastră, voluntariatul este prezent şi în alte ţări”, spune Alfred Bulai.

Sociologul vede şi alte avantaje ale activităţilor militare. „Pentru unii dintre tineri ar putea să fie şi o opţiune pentru carieră după ce ar face acest stagiu. S-ar putea să vedem şi o scădere a devianţei în societate, mă refer la delincvenţa juvenilă, pentru că, indiscutabil, pregătirea militară, este un factor care ar detensiona adolescenţii. Este un efect al armatei în toate societăţile. Adică, societatea poate să ofere şi cadre de manifestare a excesului de energie pe care-l au toţi adolescenţii în activităţi care solicită această energie”, este de părere specialistul.

Acesta însă atrage atenţia că, armata nu atrage chiar pe oricine, iar unii tineri s-ar putea declara dezamăgiţi. „Depinde cum se vor desfăşura aceste activităţi, pentru că unii ar putea fi dezamăgiţi dacă vor fi ţinuţi în picioare de la cinci jumate dimineaţa, până la zece seara. Unii, probil, vor avea aşteptări aberante, să li se dea arme şi să plece în Afglanistan...”, a mai spus sociologul.

Valorile naţionale

La rândul său, psihologul Mihai Copăceanu susţine că iniţiativa va fi receptată pozitiv în societate şi anticipează un interes crescut al tinerilor pentru voluntariat în armată.

„Tinerii vor primi cu mare încântare această iniţiativă. Vorbim de situaţii care-i provoacă şi fizic, şi psihic. Pentru orice tânăr e incitant să aparţină unui grup, unei entităţi. Adolescenţa şi tinereţea sunt perioade de incitări, de provocări, de curiozităţi. Vor fi foarte mulţi doritori. Tinerii sunt atraşi de uniformă şi de tot ce vine cu simbolistica uniformei. E important şi că pot folosi o armă. Asta are un potenţial foarte mare de atractivitate”, a spus Mihai Copăceanu.
Adolescenţii ar avea numai de câştigat dacă vor opta pentru stagiul militar, afirmă specialistul.

„Tinerii vor învăţa disciplina, să respecte nişte reguli, să trăiască în comunitate, să se autocunoască. Sunt nişte abilităţi de viaţă pe care le poţi deprinde aici şi care pot fi utile chiar şi pentru viitor”, a declarat psihologul.

Mai mult, armata poate dezvolta şi sentimente naţionale. „Stagiul militar poate activa şi nişte sentimente naţionale. Noi am pierdut foarte multe dintre valorile naţionale, din respectul faţă de ţară, din respectul faţă de simboluri, faţă de tricolor, faţă de imnul naţional. Ar fi benefic pentru activarea conştiinţei naţionale, a unui simţ civic”, a mai spus specialistul.

Trebuie să fie capabili să-şi apere ţara

Cum era de aşteptat, şi militarii cred că stagiul voluntar este benefic pentru tineri. Aceştia însă privesc situaţia din punct de vedere geopolitic: tinerii trebuie să ştie să folosească o armă pentru ca, la nevoie, să poată să-şi apere ţara. „E foarte bine. O idee bună. Lucrul important e că e vorba de iniţiativă voluntară pentru pregatirea militară. Uitaţi-vă la polonezi ce fac. E exemplul cel mai bun. Ei au făcut nişte unităţi populare. E foarte important ca tinerii noştri  să ştie cum să folosească o armă. Măcar atât. Suntem într-o situaţie conflictuală la graniţa de est, iar acesta e un pas înainte pentru educarea tineretului”, a declarat Alexandru Grumaz, general-locotenent în rezervă. 

Despre grozăviile care se petreceau în armată înainte de 1989, când tinerii nu erau prea dornici să facă stagiul militar obligatoriu, rezervistul afirmă, cu nostalgie, că sunt doar „poveşti”. „Aceste imagini sunt doar poveşti, iar oamenii se mai laudă din când în când cu chestiuni de genul acesta. Au creat o marotă cu armata care  te disciplinează punându-te să speli grupuri sanitare sau să faci flotări. Armata îţi impune un regim de viaţă special, armata e o stare pe care trebuie să o înveţi, e disciplină. Să creezi oameni disciplinaţi care să rezolve treburile  într-un anumit context e bine. E o iniţiativă bună”, a mai spus Alexandru Grumaz.

La fel crede şi colonelul (r) Ion Petrescu care pune în prim plan valorile naţionale pe care ar putea să le apere voluntarii, într-o zi, cu arma în mână. „Iniţierea junilor voluntari, în cadrul unei pregătiri specifice acelora instruiţi să apere, la nevoie, cu armele, libertatea, independenţa, suveranitatea naţională şi integritatea teritorială a României, constituie un demers care răspunde unei realităţi verificabile”, a declarat analistul militar.  

Ion Petrescu a menţionat şi modul cum e schimbată percepţia tinerilor faţă de sistemul militar în urma unei perioade de pregătire. „Tinerii de azi vor înţelege, rapid, în urma instruirii menţionate, care sunt rigorile mediului militar şi cât de utile pot fi noile deprinderi atunci când vor opta pentru diferite domenii de activitate, în afara organismului militar. O lună de zile este considerată, în armate moderne, precum cea canadiană sau israeliană, ca o perioadă suficientă pentru a forma deprinderile necesare unui soldat instruit. Un reper util şi pentru voluntarii dornici de o asemenea experienţă, nu doar bărbătească, ci şi extrem de utilă, în vremuri deloc paşnice, la est de graniţele noastre“, a declarat pentru „Adevărul“ analistul militar. 

Rezerviştii întăresc Armata de la 1 ianuarie

Voluntariatul nu-i vizează doar pe adolescenţi. Din 2017 va intra în vigoare şi legea care va permite oricărui român cu vârstă cuprinsă între 18 şi 55 de ani să devină rezervist militar pe bază de voluntariat. Adică, să fie instruit şi plătit că un soldat profesionist şi chemat atunci când armata va avea nevoie de serviciile lui.

Astfel, de la 1 ianuarie 2017, persoanele care vor dori să devină rezervişti voluntari vor trebui să îndeplinească cerinţele impuse de o nouă lege. Faţă de prevederile aplicabile în prezent, se va modifica vârsta până la care o persoană se poate înscrie ca voluntar şi perioada de timp pentru care va fi semnat primul contract între voluntar şi Ministerul Apărării Naţionale (MApN).

Mai exact, noua lege prevede că primul contract dintre o persoană care doreşte să devină rezervist voluntar şi Ministerul Apărării se va semna pe o perioadă de patru ani, iar următoarele pe o perioadă de maximum trei ani. În prezent, durata primului contract este de cinci ani, iar acesta se poate prelungi prin contracte succesive cu durata de la doi la trei ani.

Aspiranţii la statulul de rezervist trebuie să fi absolvit cel puţin învăţământul general obligatoriu. De asemenea, este obligatoriu permisul de conducere auto pentru categoriile B şi C. Soldaţii şi gradaţii profesionişti trebuie să renunţe, potrivit legii, la gradul dobândit anterior şi deţinut ca rezervist, după angajarea în armată. Totodată, rezerviştii trebuie să aibă cazierul curat, să nu facă parte din organizaţii interzise de legislaţia română şi să nu fie membri ai unor organizaţii incompatibile cu regulile, activităţile şi atribuţiile specifice profesiei militare. De asemenea, aceştia trebuie să nu aparţină unor culte, asociaţii religioase sau grupări religioase care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum şi celor care încalcă bunele moravuri sau afectează desfăşurarea profesiei militare.

Rezerviştii au nu numai obligaţii, dar şi drepturi. Astfel, aceştia vor primi salarii, prime de fidelitate egale cu solda de funcţie şi de grad, drepturi de echipare şi de, măsuri de protecţie socială, asistenţă medicală şi medicamente, pensii şi despăgubiri în caz de invaliditate sau deces, ca urmare a unor evenimente produse în timpul şi din cauza activităţilor desfăşurate în perioadele pregătirii, concentrării şi mobilizării.