Vizita preşedintelui Traian Băsescu în Israel, dincolo de aparenţe
0Într-un moment de cumpănă pentru Orientul Mijlociu, dar şi pentru relaţia israelo-europeană, România îşi reafirmă politica echilibrată, dar activă, în regiune, demarată după cel de-al Doilea Război Mondial.
Deşi marcată la prima vedere de o serie de acţiuni simbolice, specific diplomaţiei de stat din întreaga lume, ultima vizită a preşedintelui Traian Băsescu în Ţara Sfântă nu este lipsită de semnificaţii pragmatice, atât în relaţia bilaterală, cât şi la un nivel extins. Fără îndoială, şeful statului român a subliniat şi cu această ocazie, asemeni predecesorilor săi, parteneriatul strâns dintre Bucureşti şi Tel Aviv (n.r. deşi Israelul şi-a declarat după Războiul de Şase Zile din 1967 capitala la Ierusalim, România, asemenea comunităţii internaţionale, recunoaşte drept capitală oraşul Tel Aviv).
În plus, israelienii de origine română sunt o componentă apreciată în societatea micului stat evreu, păstrând legături cu România, inclusiv la nivel de investiţii economice. Este de remarcat faptul că percepţia comunităţii evreieşti de origine română din Israel faţă de administraţia prezidenţială este preponderent pozitivă. Referindu-se la şeful statului, evreii români din Israel apreciază implicarea preşedintelui Băsescu în recunoaşterea ororilor Holocaustului, printr-o serie de acţiuni în decursul celor 9 ani de mandat, continuând proiectul preşedintelui Iliescu, privind instituierea Comisiei pentru cercetarea realităţilor Holocaustului.
Cu toate acestea, ţara noastră a menţinut o constantă relaţie diplomatică cu partea palestiniană, motiv pentru care, în trecut, România reprezenta un punct de sprijin în ecuaţia Israel-Palestina. În momentul actual, administraţia prezidenţială sprijină demersurile SUA de a fructifica discuţiile de pace israelo-palestiniene. În cursul zilei de astăzi, preşedintele Băsescu călătoreşte în Cisiordania pentru a se întâlni cu liderul Autorităţii Palestiniene, preşedintele Mahmoud Abbas şi pentru a depune o coroană de flori la mormântului lui Yasser Arafat.
Preşedintele Băsescu s-a întâlnit luni atât cu premierul Netanyahu, cât şi cu ministrul de Externe, Avigdor Lieberman, întâlniri de protocol, alese într-un moment potrivit, aşa cum a ţinut să precizeze anterior, Shimon Peres, referindu-se la prezenţa liderului român în Ţara Sfântă.
Criza dintre liderii de la Bruxelles şi Tel Aviv a atins un moment critic, presărat cu declaraţii şi acţiuni dure de ambele părţi. Poziţia UE faţă de colonizările israeliene în teritoriile palestiniene este inflexibilă, mai multe state membre anunţând măsuri economice restrictive faţă de bunurile din colonii şi avertizând guvernul Netanyahu, în repetate rânduri, de încălcarea dispoziţiilor internaţionale. În plus, cabinetul premierului israelian a fost acuzat de sabotarea procesului de pace.
De cealaltă pace, Israelul a răspuns cu acţiuni tranşante, convocând ambasadorii celor mai importante patru state UE la sfârşitul săptămânii trecute. Prim-ministrul Israelului nu a ezitat să denunţe o poziţie pro-palestiniană a statelor membre, implicit considerată discriminatorie faţă de statul israelian.
În acest context, vizita administraţiei prezidenţiale de la Bucureşti sugerează, conform vocilor specializate, o încercare de mediere în relaţia UE-Israel. Rămâne de văzut ce ecouri pe termen scurt vor avea întâlnirile de astăzi ale celor două părţi şi dacă vor genera o detensionare a crizei Bruxelles – Tel Aviv.
P.S. Deşi apariţia suprinzătoare (pentru public) a lui Elan Schwartzberg alături de oficiali israelieni la Muntele Herzl, în aşteptarea delegaţiei române, a captat interesul opiniei publice, ar fi de preferat mai degrabă o atenţie detaliată la motivaţiile vizitei prezidenţiale, care nu pot fi deduse decât aşezate în contextul jocurilor politice regionale.
În mod cert, prezenţa omului de afaceri nu a fost întâmplătoare - de altfel acesta nici nu a negat acest lucru- însă întrebarea absolut firească pe care nu am auzit-o în presa autohtonă a fost: Ar fi avut fost necesară o apariţie a lui Schwartzenberg într-un moment exclusiv formal şi calculat la minut pentru a stabili o legătură cu preşedintele României? L-am subestima incorect pe E.S. dacă am putea vreodată să acceptăm o asemenea variantă...
Prima zi a vizitei de stat întreprinsă de preşedintele României în Israel
Preşedintele Traian Băsescu a fost primit de omologul sau israelian, Shimon Peres, la reşedinţa prezidenţială din Ierusalim, unde fanfara a fost reprezentată, conform tradiţiei locale de tineri cadeţi, proaspăt înrolaţi în Armata Israeliană, cu vârste cuprinse între 18 şi 19 ani.
Este a două vizită de stat pe care şeful statului român o întreprinde în Israel, prima fiind în 2009, la sfârşitul primului sau mandat în funcţia de preşedinte.
“Pot să vă spun că cei 65 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte cu Statul Israel sunt, de asemenea, un element cu care ne mândrim. Ne aducem aminte, în anul 1967 toate ţările foste comuniste au întrerupt relaţiile diplomatice cu Israelul. România nu a făcut-o din credinţa că Israelul este o ţară prietenă, o ţară de la care avem ce învăţa şi o ţară care are ce învăţa de la noi, o ţară pe care o considerăm un pilon de stabilitate în Orientul Mijlociu şi, de ce nu, o ţară care a demonstrat, aşa cum spuneaţi, că se poate face o grădină în Orientul Mijlociu, în nisipurile deşertului din regiune. “, a declarat printre altele Traian Băsescu.
Traian Basescu a vizitat Muzeul Memorial al Martirilor si Eroilor Holocaustului “Yad Vashem” şi a participat la ceremonia de aprindere a “Flăcării Veşnice” şi depunerea unei coroane de flori la Memorialul Martirilor.
“Yad Vashem-ul este un loc care pe mine mă impresionează pentru că el reflectă ce s-a putut întâmpla mai rău şi mai urât omenirii ca urmare a abordărilor extremiste. Yad Vashem-ul te impresionează, în primul rând, pentru că este simplu, Poate la fel de simplu cum nişte ticăloşi în istoria omenirii, în istoria Europei au gândit să extermine un neam, o naţiune, şi naţiunea nu era alta decât poporul sfânt“, a afirmat şeful statului.
România s-a angajat să intensifice colaborarea alături de partea israeliană împotriva oricărui tip de rasism, prin semnarea de către consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu a Declaratiei de cooperare cu Memorialul Martirilor si Eroilor Holocaustului “Yad Vashem” pentru combaterea discriminării, intoleranţei si antisemitismului.
“Prin acest acord stabilim lărgirea acestui cadru de cooperare şi încercăm să ne adresăm clasei politice din România, tinerilor care studiază şi care dincolo de aspectele stricte educaţionale înţeleg că formarea într-o astfel de ştiinţă a recunoştinţei şi a amintirii reprezintă un argument foarte puternic în a combate ceea ce astăzi considerăm a fi un lucru rău, faţă de care şi noi, românii, suferim, şi anume discriminarea, separarea pe criterii etnice, lipsa de respect pentru identitate culturală şi religioasă”, a spus Cristian Diaconescu.
Întâmpinat de rabinul Shmuel Rabinovici, preşedintele Traian Băsescu s-a recules la Zidul Plângerii, monumentul istoric aflat în Cetatea Ierusalimului, unde a depus, conform tradiţiei ebraice un bilet pe care este înscrisă o dorinţă.
Momentul vizitării Oraşului Vechi a coincis cu o ceremonie militară desfăşurată în faţa Zidului Plângerii şi dedicată tinerilor cadeţi israelieni, majoritatea în vârstă de 18 ani. Delegaţia prezidenţială a stârnit interesul publicului, deopotrivă evreu, dar şi strain aflat în Cetatea istorică a Ierusalimului.
Pe tot parcursul primei zile de vizită, preşedintele a fost însoţit de reputatul Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. La plecarea de la Zidul Plângerii, reputatul membru al comunităţii evreişti din România a subliniat pentru Adevărul implicarea deosebită a preşedintelui Băsescu în menţinerea unei legături strânse cu statul Israel. Vainer a confirmat aprecierea de care se bucură şeful statului român în rândul comunităţii evreieşti şi eforturile pe care le depune pentru a menţine o relaţie specială cu aceasta.
În cursul serii, Traian Băsescu a participat la un dineu de stat oferit de preşedintele Statului Israel, Shimon Peres, în onoarea preşedintelui României, la reşedinta prezidenţiala “Beit Hanasi”, unde s-a desfăşurat şi ceremonia de primire.
Se încarcă comentariile...
