Un membru CSM arată că sunt vicii de procedură în cazul elaborării legilor Justiţiei. „Legea nu doreşte intrarea cu bocancii în domenii complexe”

Judecătorul Bogdan Mateescu, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, a explicat că în cazul unor legi complexe, care interesează domeniul de activitate al justiţiei, comisiile de elaborare se instituie de către Ministerul Justiţiei, iar în componenţa acestora trebuie inclus un reprezentant al Consiliului Legislativ. Acest lucru nu s-ar întâmplat în cazul proiectului de modificare a legilor Justiţiei, aflat în Parlament.

Bogdan Mateescu a făcut precizarea în contextul în care Camera Deputaţilor trebuie să voteze proiectul de modificare a legilor Justiţiei. Este vorba de modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.  

Proiectul a fost demarat iniţial de Ministerul Justiţiei, avizat negtiv de CSM, dar a fost preluat la sfârşitul lunii octombrie de Comisia parlamentară speciale pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul Justiţiei, condusă de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache (PSD). 

„Constituţia spune că respectarea legilor este obligatorie”

Judecătorul Bogdan Mateescu arată, într-o postare pe facebook,, că Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative stabileşte clar care ar trebui să fie parcursul unui proiect legislativ în domeniul Justiţiei: comisiile de elaborare se instituie de Ministerul Justiţiei, iar în componenţa acesteia trebuie să fie un reprezentant al Consiliului Legislativ. „Iar Constituţia spune că respectarea legilor este obligatorie”, precizează Mateescu. 

„Excepţională reglementare, excepţională, pentru că legea nu doreşte intrarea cu bocancii în domenii complexe precum cel al justiţiei, ea îşi doreşte analize, studii, teze, imaginarea situaţiilor care s-ar naşte sau stinge prin adoptarea ei, riguros, în timp, de către specialişti care, nu-i aşa, să se bucure de înalta reputaţie şi încredere public”, este de părre judecatorul. 

Magistratul arată că din această prevedere pare că reiese că nu ar avea niciun sens vreo grabă de genul a se lua măsuri în domeniul justiţiei care „să schimbe semnificativ arhitectură întregii autorităţi judecătoreşti prin propuneri înaintate în miez de noapte, prin amendamente votate doar cu citirea numărului curent, de pe o zi pe alta”. „Pentru că astfel ar putea ieşi monstruozităţi”, conchide Bogdan Mateescu. 

Postarea lui Bogdan Mateescu

„În cazul proiectelor de coduri şi al altor legi complexe, care interesează domeniul de activitate al justiţiei, comisiile de elaborare se instituie de Ministerul Justiţiei. În componenţa comisiei constituite se include un reprezentant al Consiliului Legislativ, desemnat de preşedintele acestuia.” Da, aşa scrie în lege, mai exact în cuprinsul art. 27 alin. 2 din Legea 24/2000 (Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative- nr). Iar Constituţia spune că respectarea legilor este obligatorie.

Legea, da, chiar legea prevede raţional o obligaţie («se instituie» nu «se pot institui») şi are sens. Pentru că ea continuă şi arate că aceste «Comisii de specialitate vor întocmi, pe baza unor studii şi documentări ştiinţifice, teze prealabile care să reflecte concepţia generală, principiile, noile orientări şi principalele soluţii ale reglementărilor preconizate.»

Excepţională reglementare, excepţională, pentru că legea nu doreşte intrarea cu bocancii în domenii complexe precum cel al justiţiei, ea îşi doreşte analize, studii, teze, imaginarea situaţiilor care s-ar naşte sau stinge prin adoptarea ei, riguros, în timp, de către specialişti care, nu-i aşa, să se bucure de înalta reputaţie şi încredere publică. Din ea pare că reiese că nu ar avea niciun sens vreo grabă de genul a se lua măsuri în domeniul justiţiei care să schimbe semnificativ arhitectură întregii autorităţi judecătoreşti prin propuneri înaintate în miez de noapte, prin amendamente votate doar cu citirea numărului curent, de pe o zi pe alta.

Prin dezbateri mai mult sau mai puţin reale în cadru mai mult sau mai puţin adecvat ori prin confiscări de reprezentativitate, prin ignorarea tuturor semnalelor posibile. Prin transformarea în timp record a vreunei propuneri dintr-o adunare simplă în cea mai complicată ecuaţie cu enorm de multe necunoscute.

Pentru că astfel ar putea ieşi monstruozităţi. Blocări de facto ale sistemului (majorarea stagiului de formare iniţială ar însemna că 4 ani nu vor intră judecători şi procurori în sistem prin procedura de baza şi imediat se pot pensiona 5 generaţii de magistraţi pe care chiar i-aş înţelege în asemenea context, colaps al INM cu 4 generaţii suprapuse etc). Aberaţii instituţionale, necorelari juridice, procese obligatorii, poate influenţe politice executive şi altele asemenea. 

Astea pe lângă chestiuni poleite, poate benefice ele însele dar care, în cadrul general, pare că îşi vor pierde repede strălucirea”.