Ultimatum de la CEDO. De ce nu rezolvă legea graţierii situaţia din închisori

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Decizia-pilot a CEDO de condamnare a României pentru condiţiile de detenţie din penitenciare nu i-a luat prin surprindere pe specialişti, care avertizează că legea graţierii pregătită de Parlament nu va rezolva problema suprapopulării închisorilor. Pentru a rezolva disfuncţionalitatea structurală semnalată de CEDO este nevoie de penitenciare noi, dar şi de schimbarea politicilor penale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România din cauza condiţiilor precare de detenţie, dar decizia-pilot este mai blândă decât în cazul altor state europene care au avut aceleaşi probleme. Mai exact, avem la dispoziţie 6 luni pentru a stabili un calendar de rezolvare a situaţiei din închisori, instanţa lăsând statului roman dreptul de a stabili ce demersuri concrete trebuie să facă. În plus, CEDO a hotărât să suspende şi analizarea unor plângeri similare în această perioadă.

Pe de altă parte, în următoarea perioadă trebuie să implementăm căi de „recurs preventiv” şi „recurs compensatoriu specific”, potrivit deciziei CEDO. „Recursul preventiv trebuie să îi permită judecătorului care supraveghează executarea pedepsei şi tribunalelor să pună capăt unei situaţii care contravine Articolului 3 din Convenţia pentru Drepturile Omului şi să acorde indemnizaţii. Recursul compensatoriu specific trebuie să permită obţinerea unei indemnizaţii adecvate în cazul oricărei încălcări a Convenţiei privind un spaţiu vital insuficient şi/sau condiţii materiale precare”, se arată în hotărârea-pilot.

În acest timp, Parlamentul dă zor să finalizeze proiectul legii graţierii, sub pretextul reducerii presiunii pe penitenciare. Asta deşi, reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), dar şi experţii în Drept, avertizează că legea graţierii sau arestul la domiciliu nu vor rezolva problema supraaglomerării din închisori, pe termen lung singura soluţie fiind construcţia de noi penitenciare. 

Buget de austeritate pentru penitenciare

Hotărârea-pilot pronunţată de CEDO împotriva României nu-i surprinde pe specialişti. Asta în condiţiile în care măsurile luate până acum de autorităţi pentru a îmbunătăţi condiţiile din penitenciare au fost timide.

„Este o decizie aşteptată, am fost avertizaţi că se va întâmpla încă din 2012. Deci, sunt deja 5 ani de când ştim că ar putea veni dacă nu facem nimic concret pentru a îmbunătăţi situaţia din penitenciare. Şi iată că s-a întâmplat. De când au ajuns după gratii politicieni şi oameni de afaceri importanţi s-a discutat mai mult despre condiţiile din penitenciare, dar concret nu s-a făcut mare lucru. Adică, în continuare nu se investeşte în modernizări şi în continuare nu există un plan pe termen lung pentru îmbunătăţirea situaţiei”, spune Sorin Dumitraşcu, preşedintele de onoare al Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Mai mult, afirmă acesta, noul Guvern a tăiat din bugetul penitenciarelor, bani cu care s-ar fi putut face multe. „Guvernul Grindeanu a redus bugetul penitenciarelor chiar atunci când vorbea despre problema condiţiilor din detenţie. Bugetul a fost redus cu 30 de milioane de euro. Cu aceşti bani s-ar fi putut moderniza aproximativ 11.000 de locuri de detenţie sau s-ar fi construit un penitenciar nou, cu 1.000 de locuri, pentru regim închis şi de maximă siguranaţă, dar fără utilare sau personal”, mai spune Sorin Dumitraşcu.

Pe de altă parte, specialistul arată că, în prezent, situaţia este mult mai bună decât în trecut, numărul deţinuţilor atingând un minim istoric. „În acest moment, sistemul penitenciar are cel mai mic număr istoric de deţinuţi: 27.000. Acum 10 ani aveam vreo 40.000 de deţinuţi, iar în anii 90’ erau circa 50.000 de deţinuţi, iar pe vremea lui Ceauşescu, vreo 90.000. În aceleaşi penitenciare ca şi acum”, a mai spus Sorin Dumitraşcu.

La rândul său, şeful ANP Marius Vulpe spune că, pentru a ieşi din cadrul deciziei-pilot a CEDO, trebuie rezolvată problema a 8.000 - 8.500 de deţinuţi, ceea ce înseamnă un necesar de opt penitenciare moderne, în condiţiile în care unul costă aproximativ 140 de milioane euro. „Din statistici şi analize publice, azi sistemul penitenciar ar avea nevoie de 8.000 - 8.500 de locuri de cazare pentru a nu mai fi presaţi de această decizie pilot. În 27 de ani au fost construite doar trei penitenciare noi, la Rahova, Arad, Giurgiu acesta din urmă nefiind finalizat nici azi în totalitate. Va mai dura foarte mult să mai putem construi măcar 8 penitenciare, dacă vorbim de cele 8.500 de locuri, măcar 8 penitenciare de câte 1.000 de locuri ar trebui construite”, a spus Vulpe.

Cronica unei decizii anunţate

Şi fostul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, afirmă că măsurile adoptate până acum nu sunt sificiente, iar hotărârea-pilot este firească.

„Este cronica unei decizii anunţate, nu este ceva nou. România ştia din 2012, de când CEDO a pronunţat împotriva noastră o decizie cvasi pilot, că trebuie să ia măsuri structurale de îmbunătăţire a condiţiilor din penitenciare. Când am preluat mandatul la Justiţie, în 2015, mare lucru nu se făcuse. Se prevăzuse numai construcţia de noi penitenciare, care durează mult şi care oricum nu rezolvă situaţia. Anul trecut am făcut o dezbatere, am luat măsuri administrative şi, cel mai important, am luat măsura unui recurs compensator în zile-câştig. Deci, la fiecare 10 zile de detenţie în condiţii precare, deţinutului i se scădea o zi din pedeapsă. CEDO a vrut să dea o decizie-pilot încă din 2015, dar am făcut demersuri ca să se amâne”, a explicat Raluca Prună.

La rândul său, directorul executiv al APADOR-CH, Maria Andreescu, a precizat că CEDO cere rezolvarea unor probleme generale din penitenciarele româneşti.

„Decizia CEDO este una aşteptată. Nu mă surprinde. Deciziile CEDO se referă la lucruri generale din penitenciare, precum igiena, calitatea cazarmamentului, lipsa apei, a tratamentelor medicale, a hranei, nu la graţiere”, a declarat Maria Andreescu.

De unde a pornit totul

Decizia-pilot împotriva României a fost pronunţată în urma analizării a patru plângeri depuse, în 2012 şi 2013, de Daniel Arpad Rezmiveş, Marius Mavroian, Laviniu Moşmonea şi Iosif Gazsi. Ei s-au plâns, printre altele, de suprapopularea celulelor, insuficienţa instalaţiilor sanitare şi lipsa igienei, calitatea proastă a hranei, vechimea materialelor primite, precum şi prezenţa şobolanilor şi a insectelor în celule, se arată într-un comunicat de presă al CEDO.

Statul român trebuie să le plătească daune morale lui Rezmiveş şi Gazsi de câte 3.000 de euro, iar lui Mavroian şi Moşmonea — câte 5.000 de euro. De asemenea, Moşmonea trebuie să primească 1.850 de euro reprezentând taxe şi cheltuieli.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite