Habar nu am dacă cei din conducerea UDMR iar au de gând să spună că nu prea văd motive de sărbătoare şi până ieri habar nu aveam nici dacă guvernul Orbán iar va da ordine reprezentaţilor săi diplomatici să boicoteze manifestările oficiale din Capitala României. O vor boicota în toate Capitalele europene. Ca parte a sălbăticiei unei diplomaţii care se îndepărtează tot mai mult de la regulile şi stilistica Uniunii Europene.

Nu e chiar numai “treaba lor” ceea ce vor face, dar cred că mult mai important e să realizăm ceea ce se întâmplă cu noi, românii.

Suntem cam indiferenţi, apatici la împlinirea a 99 de ani de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. Mai degrabă ne bucurăm de cele patru zile libere primite graţie bunăvoinţei calendarului.

Nu ne-au prea mişcat manifestările prin care duminica trecută, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a marcat începerea acţiunilor aniversare. E drept, oamenii de rând nu au avut deloc acces la somptuosul spectacol din Sala Mare a TNB, au fost lăsaţi să bea şampanie prin reprezentanţii lor, însă nici nu s-au dovedit dornici să îl urmărească graţie transmisiei realizată de TVR 1. S-a observat că una se întâmpla în sala de spectacole, acolo unde preşedintele Senatului României, dl. Călin Popescu-Tăriceanu, rostea vorbe sforăitoare şi cu totul  alta în Piaţă, loc unde d-na Carmen Dan a trimis jandarmi călare spre a-I intimida pe manifestanţii ce protestau la adresa abuzurilor la care se dedau reprezentanţii puterii PSD-ALDE. Care, prin strădania cuplului Lia Olguţa Vasilescu- Claudiu Manda, pregătesc propriul lor miting. Adunare ce, la urma urmei, nu va face decât să arate cât de divizată este populaţia României cu un an înaintea Centenarului Marii Uniri.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu vor da curs invitaţiei preşedintelui Iohannis de a merge la recepţia oficială de la Cotroceni. Mult mai alunecosul premier Mihai Tudose a anunţat că se va duce la depunerile de coroane, nu însă şi la sindrofie. Ca pe urmă să se răzgândească spunând că scrisoarea de invitaţie ar fi fost pierdută. În cursul zilei de joi a intervenit o a doua răzgândeală ca parte a jocului la douî capete practicat de dl. Tudose.  

Puterea joacă o tristă comedie a demnităţii naţionale, a Independenţei faţă de pretinsa nouă Înaltă Poartă cu care, culmea!, România are un parteneriat strategic. Dă declaraţii belicoase, aşa ca să fie aplaudată de peremiştii care sunt tot mai agresivi în noul lor spaţiu locativ reprezentat de PSD şi să fie gratulaţi de revista Sputnik. Mută de admiraţie în faţa unui Codrin Ştefănescu sau Liviu Pleşoianu.

Opoziţia protestează nu fără temei la adresa falsului ordinar comis de Dragnea –Trei (Patru?) Dosare şi de Călin Popescu- Tăriceanu care, precum Maria Banuş, odinioară, s-au trezit să vorbească Americii.

Tristă şi îngrijorătoare prefaţă la sărbătorirea Centenarului!