SwissLeaks dezgroapă scandalul Megapower - legătura dintre conturile lui Hrebenciuc din Elveţia şi procurorul Victor Ponta
0Politicianul Viorel Hrebenciuc a avut două conturi secrete în Elveţia, deschise în 1996. Fostul lider PSD a împărţit aceste conturi cu Robert Deutsch, un controversat om de afaceri al cărui nume se leagă de scandalul Megapower, arată o anchetă jurnalistică internaţională.
Fostul deputat Viorel Hrebenciuc, reţinut în prezent în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, este unul dintre românii implicaţi în scandalul SwissLeaks, izbucnit în jurul gigantului bancar HSBC. Hrebenciuc se numără printre cei 219 clienţi din România – dintre care doar 11 au cetăţenie română - care au ascuns, în total, 1,3 miliarde de dolari în filiala din Elveţia a grupului bancar britanic, reiese din documentele obţinute de Rise Project, folosite într-o anchetă tranfrontalieră a jurnaliştilor de la „Le Monde” şi Consorţiul Internaţional pentru Jurnalism de Investigaţie.
Mai exact, Hrebenciuc a avut acces la un profil secret - modalitate prin care HSBC este acuzată că-şi ajuta clienţii să-şi ascundă banii. La acest profil sunt asociate două conturi bancare în care, în anul 2006, se aflau 90.000 de dolari. Aceste conturi nu s-au regăsit în declaraţiile de avere publicate de deputatul Viorel Hrebenciuc.
Frauda Megapower, gaură de 12 milioane de dolari în buget
Patru persoane aveau acces la acest profil bancar - Hrebenciuc, soţia sa, Letiţiea, şi Andrei, fiul lor. Pe lângă familia Hrebenciuc, la profil avea acces şi omul de afaceri Robert Deutsch(foto jos), de al cărui nume este legată afacerea Megapower, o fraudă în urma căreia statul român a pierdut peste 11,7 milioane de dolari.

Scandalul Megapower începe în 1991, când premierul Petre Roman, acum deputat PNL, a aprobat prin Hotărâre de Guvern asocierea statului român cu compania americană Megapower, înfiinţată în 1989 în California de Cristian Lazarovici, cetăţean american de origine română. Victor Babiuc, ministrul Justiţiei, Eugen Dijmarescu, ministrul economiei şi finanţelor , Theodor Stolojan, ministru adjunct al Ministerului Finanţelor şi Victor Stanculescu, ministrul industriilor, au avizat hotărârea de guvern.

Aceasta a venit însă după ce, în aprilie 1990, consilierul guvernamental Robert Deutsch i-a propus ministrului Industriilor Victor Stănculescu să-l invite pe Lazarovici în România cu scopul de a încheia o înţelegere între Întreprinderea pentru Întreţinerea şi Repararea Utilajelor de Calcul (IIRUC) şi compania lui pentru înfiinţarea în parteneriat a unei companii care să producă echipamente electronice în SUA. Compania nu a fabricat niciodată dispozitivele, în schimb statul român a investit, tot prin IIRUC, 11,7 milioane de dolari în compania româno-americană.
Aceste fonduri au fost obţinute de guvernul român dintr-un credit bancar. Toţi banii au fost folosiţi pentru a cumpăra pachetul majoritar de acţiuni ale companiei Megapower Corporation, iar asta cu puţin timp înainte ca societatea să declare insolvenţa, în 1994. Conturile pe care Hrebenciuc şi Deutsch le-au împărţit în Elveţia au fost deschise în 1996. În acelaşi an, Ministerul Finanţelor a demarat procedura de executare pentru recuperarea prejudiciului din această afacere,
Doi ani mai târziu, în 1998, procurorul Victor Ponta a început anchetarea acestei afaceri, după ce Serviciul Român de Informaţii a găsit documentele de arhivă ale companiei Megapower într-un container din Portul Constanţa.
Singurul vinovat a fost graţiat de Iliescu
În 2000, Victor Ponta a finalizat ancheta, conchizând că singurul vinovat în toată afacerea este Cornel Moldovan, fostul director general al IIRUC. Şi Robert Deutsch a făcut obiectul anchetei, însă Victor Ponta a disjuns dosarul acestuia, fără a formula vreodată o concluzie clară în ceea ce priveşte vinovăţia sau nevinovăţia lui.
Moldovan a fost trimis în judecată la sfârşitul anului 2000, acuzat de abuz de serviciu contra intereselor publice, cu un prejudiciu de 12 milioane de dolari. În 2002, el a fost condamnat la 10 ani de închisoare, însă a fost graţiat de preşedintele Ion Iliescu în septembrie 2003. Statul nu a recuperat niciodată prejudiciul din dosarul Megapower.
Scandalul Megapower a revenit în atenţia publică în timpul campaniei prezidenţiale de la sfârşitul anului trecut, când Victor Ponta a fost acuzat că este agent al Serviciului de Informaţii Externe. De-a lungul timpului s-a vorbit în numeroase rânduri de faptul că în afacerea Megapower ar fi implicaţi mai mulţi ofiţeri acoperiţi SIE.
Lazarovici, de la Megapower la BAE Systems
La fel ca în cazul lui Robert Deutsch, ancheta procurorului Ponta nu a clarificat implicarea lui Crisitan Lazarovici în frauda Megapower. Dosarul acestuia a fost de asemenea disjuns pentru continuarea cercetărilor. Deşi a fost considerat unul dintre principalii actori ai afacerii – el avea funcţia de preşedinte al Megapower Corporation, în timp ce Deutsch era vicepreşedinte -, el nu a putut fi identificat şi audiat de procurorii români. Posesor al unui doctorat în Inginerie Electrică, Lazarovici susţine într-un CV publicat pe o platformă de socializare că a lucrat la Megapower până în 1995, după care şi-a continuat cariera în cadrul unora dintre cele mai importante companii de profil, printre care şi gigantul BAE Systems.
Autorităţile din SUA, Europa şi Asia au anunţat anchete asupra practicilor grupului bancar HSBC, după ce s-a aflat că aceasta şi-a ajutat peste 100.000 de clienţi bogaţi să ascundă mai bine de 100 de miliarde de dolari în Elveţia. Marea Britanie, una dintre principalele voci care cer combaterea „marii evaziuni fiscale”, promite o anchetă amplă şi asupra grupului bancar, care are principala filială la Londra. În Belgia, filiala din Elveţia a HSBC este deja anchetată pentru fraudă fiscală, iar procurorii au cerut unui judecător să emită mandate internaţionale de arestare pentru directorii diviziei bancare elveţiene.
În Franţa, premierul Manuel Valls a declarat că este hotărât să combată evaziunea fiscală şi că se va ocupa să întreprindă acţiuni pe plan naţional, dar şi la nivelul UE. De cealaltă parte a Atlanticului, un membru proeminent al comisiei pentru afaceri bancare din Senat a cerut guvernanţilor să prezinte planul de acţiune întreprins după ce ar fi primit mii de documente privind conturile secrete ale cetăţenilor americani implicaţi.