SwissLeaks: Viorel Hrebenciuc a avut conturi secrete în Elveţia
0
Politicianul Viorel Hrebenciuc, reţinut în prezent în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, este unul dintre românii implicaţi în scandalul SwissLeaks, izbucnit în jurul gigantului bancar HSBC. Fostul lider PSD împărţea conturi bancare secrete cu Robert Deutsch, om cheie în afacerea Megapower – o fraudă care a avut loc în anii ’90 şi în urma căreia statul român a pierdut peste 11 milioane de dolari, arată jurnaliştii Rise Project.
Fostul lider PSD Viorel Hrebenciuc se numără printre cei 219 clienţi din România care au ascuns, în total, 1,3 miliarde de dolari în filiala din Elveţia a grupului bancar HSBC, reiese din documentele obţinute de Rise Project. Mai exact, Hrebenciuc a avut acces la un profil secret - modalitate prin care HSBC este acuzată că-şi ajuta clienţii să-şi ascundă banii. La acest profil sunt asociate două conturi bancare în care, în anul 2006, se aflau 90.000 de dolari. Aceste conturi nu s-au regăsit în declaraţiile de avere publicate de deputatul Viorel Hrebenciuc.
Patru persoane aveau acces la acest profil - Hrebenciuc, soţia sa, Letiţia, şi Andrei, fiul lor. Familia deputatului Hrebenciuc împărţea accesul la profil cu Robert Deutsch, om cheie în afacerea Megapower – o fraudă care a avut loc în anii ’90 şi în urma căreia statul român a pierdut peste 11 milioane de dolari.
Dosarul Megapower a fost anchetat de procurorul Victor Ponta şi finalizat în anul 2000 cu trimiterea în judecată a fostului director general al întreprinderii de stat care a reprezentat statul român în afacere. Robert Deutsch a fost şi el subiect al anchetei lui Ponta, dar investigaţia nu a dus la niciun rezultat în privinţa sa.
Cine este milionarul necunoscut, co-titular de cont cu Viorel Hrebenciuc la banca HSBC
Influentul lider PSD Viorel Hrebenciuc a deţinut conturi secrete în Geneva, la filiala HSBC, una dintre cele mai mari bănci din lume, conturi pe care le-a împărţit cu un personaj misterios, implicat în afacerea Megapower.
Conturile Hrebenciuc-Deutsch au fost create în septembrie 1996, dată la care afacerea Megapower nu se încheiase încă. Exact în acel an, 1996, Ministerul Finanţelor a demarat procedura de executare pentru recuperarea banilor publici din această afacere, arată jurnaliştii Rise Project.
HSBC şi-a ajutat clienţii să ascundă 100 de miliarde de dolari
Scandalul SwissLeaks a izbucnit după ce o anchetă jurnalistică a arătat cum gigantul HSBC, al doilea grup bancar din lume după active, şi-a ajutat sistematic clienţii să-şi ascundă banii în conturi din Elveţia pentru a evita plata impozitelor. Documentele publicate de jurnalişti arată că România ocupă locul 39 - între Iran şi Siria - din 203 în topul evazioniştilor, cu 219 clienţi care au ascuns 1,3 miliarde de dolari în Elveţia.
O anchetă realizată de International Consortium of Investigative Journalism arată cum unul dintre cele mai mari grupuri bancare din lume îşi învaţă clienţii bogaţi cum să-şi ascundă banii de autorităţile fiscale pentru a evita plata impozitelor. Investigaţia are la bază peste 60.000 de pagini de documente interne furnizate de Hervé Falciani, un fost angajat al HSBC, grupul bancar aflat în mijlocul acuzaţiilor.
În 2008, Falciani a predat autorităţii fiscale franceze documente care arată cum banca pentru care a lucrat a ajutat peste 100.000 de clienţi din 203 ţări să ascundă, prin intermediul filialei HSBC din Elveţia, peste 100 de miliarde de dolari. Francezii au demarat o anchetă după denunţul făcut de Falcani şi au conchis că 99,8% dintre francezii implicaţi sunt evazionişti.
HSBC, banca dictatorilor, a celebrităţilor şi a traficanţilor de arme
O puzderie de nume cu greutate sunt implicate în scandalul SwissLeaks, aşa cum este denumită investigaţia datorită volumului uriaş de documente şi informaţii publicate. Cele mai recunoscute nume sunt cele ale actorilor John Malcovich şi Elle McPhearson, dar şi al regelui Mohamed al VI-lea al Marocului. Printre clienţii care au beneficiat de „consilierea specială” a bancherilor HSBC se numără şi guvernul venezuelan, care a ascuns în Elveţia 12,6 miliarde de dolari pe când Hugo Chavez încă trăia. Un alt nume notoriu care a folosit astfel de conturi este dictatorul haitian Jean-Claude „Baby Doc” Duvalier, care a murit în 2014. Doi traficanţi de diamante aflaţi pe lista persoanelor căutate de Interpol, Mozes Victor Konig şi Kenneth Lee Akselrod, făceau banking tot cu filiala din Elveţia a HSBC.
Filiera Putin
Şi oligarhul rus Grenadi Timcenko, apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, are astfel de conturi. Timcenko se regăseşte pe lista persoanelor sancţionate de Statele Unite din cauza rolului jucat în anexarea Crimeei de Rusia, în martie 2014. Însă una dintre cele mai şocante laturi ale dezvăluirii este uşurinţa cu care traficanţii de arme spălau bani cu ajutorul HSBC. În documentele obţinute de jurnalişti apar numeroase referiri la astfel de personaje şi operaţiunile lor. Aziza Kuslum, finanţatoarea sângerosului război civil din Burundi, este unul dintre aceşti clienţi. HSBC nu a renunţat la afacerile cu familia Kuslum nici măcar după ce ONU a acuzat-o oficial. Un alt cont cu probleme este cel cu titularul Katex Mines Guinee, o societate-paravan folosită de Ministerul Apărării din Guinea pentru a înarma soldaţii insurgenţi din Libia, în timpul conflictului din 2003.
Folosind documentele furnizate de Falcani, dar şi informaţii din investigaţia demarată de autorităţile franceze, ICIJ arată şi modalităţile prin care HSBC ascundea banii clienţilor.
Straturi de opacitate
Primul pas este deschiderea unui cont bancar pe numele clientului. Apoi, contul este trecut pe numele unei societăţi off-shore, pentru ca în final contul să aibă drept titular o simplă serie de numere şi litere.
Următorul pas în ascunderea adevăratului titular este corespondenţa şi comunicarea dintre client şi bancă. Clientul poate alege o adresă personală pentru a primi notificările de la bancă, dar poate la fel de bine să ceară băncii să păstreze orice notificare şi să fie ridicată de acolo. Apoi, clientul poate alege cum vrea să fie contactat de bancă, fie personal, fie doar printr-o persoană de legătură - avocat, contabil etc.
Dacă declară contul autortităţilor din ţara în care locuieşte, atunci clientul poate accesa contul de acolo fără probleme, poate folosi contul pentru a retrage sau depune bani. Cum aceste conturi nu erau declarate, clienţii nu puteau retrage bani de oriunde, ci doar din filialele din Elveţia ale HSBC, unde se deplasau pentru orice operaţiune de administrare a contului.
HSBC lua însă măsuri extraordinare pentru a proteja identitatea clienţilor. Datele personale ale clientului erau stocate separat datele contului.
Graficul interactiv în care pot fi vizualizate toate ţările implicate arată că România ocupă locul 39 din totaul de 203. Clasamentul este realizat pe baza sumelor depozitate de persoane sau entităţi din România în astfel de conturi. În cazul României, documentele arată că este vorba despre 219 clienţi care au ascuns în total 1,3 miliarde de dolari în 549 de conturi secrete din Elveţia.
Cea mai ridicată sumă asociată cu un client din România este 829,1 milioane de dolari. Dintre cei 219 clienţi asociaţi cu România, 5% au cetăţenie română.
Eforturile pentru majorarea veniturilor bugetare au determinat liderii din întreaga lume să declare război evaziunii fiscale. Pe lângă marile grupuri bancare, în vizor au fost luate şi multinaţionalele care nu plătesc impozite în statele în care desfăşoară activităţi, ci în alte ţări-paradis fiscal, unde îşi declară sediile şi-şi mută artificial cea mai mare parte a profitului. Este cazul unor giganţi mondiali precum Google şi Amazon, care au trimis zeci de miliarde de dolari în ţări precum Bermuda sau Luxemburg.
Recent, o altă investigaţie realizată de ICIJ a arătat cum mai bine de 340 de multinaţionale, dintre care unele cu operaţiuni şi în România, au acorduri fiscale speciale cu autorităţile luxemburgheze, care le permit să ocolească plata unor impozite în valoare de miliarde de euro. Rulându-şi profiturile prin micul ducat european, companiile obţin rate de impozitare mai mici de 1%, faţă de peste 21% - rata medie de impozitare a profitului în UE, sau 40%, rata de impozitare a profitului în SUA.
Dezvăluirile privind practicile HSBC vin într-o perioadă în care guvernele ţărilor dezvoltate cer acţiuni imediate pentru combaterea marii evaziuni fiscale, prin care miliardari şi companii se folosesc de astfel de bănci sau artificii contabile pentru a evita plata impozitelor.
În 2013, în contextul acestor presiuni, Elveţia a renunţat la secretul bancar şi s-a angajat să ofere informaţii despre toate conturile deţinute de străini în bănci elveţiene, folosite de zeci de ani de evazionişti.
Atunci, după aproape doi ani de presiuni internaţionale conduse de Statele Unite ale Americii, Elveţia a renunţat complet la secretul bancar care a transformat-o în cel mai mare centru financiar offshore din lume. Guvernanţii elveţieni au aderat la acordul internaţional pentru combaterea evaziunii fiscale iniţiat de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD).
Statul s-a obligat astfel să pună la dispoziţia celorlalte 60 de ţări semnatare informaţii privind conturile deţinute de cetăţenii străini, în ciuda eforturilor pe care le-a depus ani la rând pentru a apăra secretul bancar. Însă de la izbucnirea crizei economice în 2008, guvernele din întreaga lume au devenit tot mai interesate de cele 2.000 de miliarde de dolari în active pe care le administrează grupurile bancare elveţiene.
Totodată, pe lângă schimbul de informaţii, statele semnare se obligă să realizeze controale simultane pentru depistarea evazionişilor şi combaterea acestui fenomen.
Elveţia a avut mai multe ciocniri cu guverne străine din cauza secretului bancar pe care îl promovează şi, de mai multe ori, s-a angajat să divulge informaţii prin diverse acorduri bilaterale care nu au mai intrat în vigoare pentru că parlamentarii au refuzat de fiecare dată să le ratifice.
Se încarcă comentariile...
