România Curată: Doar 4 din 18 ministere au rapoarte de activitate pe 2014

Topul Transparenţei, realizat de România Curată: De la primării de sector, consilii judeţene sau ministere, instituţiile statului nu se grăbesc să le spună contribuabililor ce-au făcut un an întreg   FOTO: Arhiva Adevărul

Doar patru din 18 ministere au rapoarte de activitate pe 2014, faţă de 11 pe anul 2013, a descoperit Alianţa pentru o Românie Curată, care realizează un proiect de monitorizare a respectării transparenţei şi de măsurare a gradului de responsivitate la nivelul instituţiilor publice. Experţii au analizat cât de des şi cum se publică rapoartele anuale de activitate, dar şi ce informaţii conţin acestea.

Numai patru dintre cele 18 ministere actuale au publicat până în momentul de faţă, pe site-urile oficiale, rapoartele de activitate pe anul 2014. Asta în condiţiile în care aceste rapoarte trebuie finalizate şi publicate cel târziu în luna martie. Este Vorba de  Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Tineretului şi Sportului. Nici Secretariatul General al Guvernului nu stă mai bine, acesta nefurnizând raportul nici la cerere şi nici nu este publicat pe site-ul instituţiei, potrivit romaniacurata.ro.

În ceea ce priveşte timpul legal de maximum 10 zile în care o instituţie publică trebuie să răspundă la solicitări privind rapoartele de activitate, numai cinci ministere au răspuns la timp. Ministerul Educaţiei Naţionale a reacţionat cel mai rapid, revenind în aceeaşi zi cu un răspuns în care scrie că raportul este în curs de finalizare. Însă, Ministerul Educaţiei stă deosebit de prost la capitolul transparenţă, acesta neavând niciun raport de activitate publicat pe site, potrivit observaţiilor experţilor de la România Curată.

Din aceeaşi categorie a ministerelor lipsite de transparenţă mai fac parte: Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, Ministerul Culturii şi Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri.

Ministerul Apărării şi Ministerul Justiţiei, cele mai transparente

La polul opus se află Ministerul Apărării Naţionale, care a publicat pe site rapoartele din 2004 până în prezent, urmat de Ministerul Justiţiei care a început tot cu 2004 dar care încă nu a publicat rapoartele pe 2013 şi 2014.

Ministerul Muncii Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul pentru Societatea Informaţională sunt singurele care au solicitat, conform legii, amânarea furnizării unui răspuns la cererea experţilor. Ulterior, Ministerul Muncii a revenit cu raportul de activitate pe care l-au trimis solicitanţilor, însă nu l-au publicat încă se site.

De asemenea, Banca Naţională a României (BNR), Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au răspuns în termenul legal de 10 zile la solicitări, oferind şi trimiteri către rubrica de pe site unde rapoartele erau disponibile. Singurul raport pe anul 2014 încă nedisponibil este cel al BNR, care are însă obligaţia de a-l prezenta Parlamentului până la data de 30 iunie.

Mai puţin de jumătate dintre Consilii judeţene au publicat rapoarte de activitate

Numai 19 consilii judeţene au rapoartele pe anul 2014 publicate pe site, iar Consiliul Judeţean Argeş are publicate pe site rapoartele din 2000 până în prezent, raportul din 2014 fiind publicat chiar dinainte de a se introduce obligaţia legală de a le face publice. Însă lipsesc rapoartele pe 2013 şi 2007.

La polul opus, topul ruşinii în materie de transparenţă cupinde: CJ Bacău, CJ Brăila, CJ Braşov, CJ Buzău, CJ Covasna, CJ Neamţ şi CJ Vrancea, care nu au publicat niciun raport de activitate pe site.

Faţă de anul 2013, sunt mai puţine rapoarte pe anul 2014 publicate - 19 faţă de 25.

16 consilii judeţene se află în afara legii în ceea ce priveşte accesul la informaţii de interes public

În total, 19 consilii judeţene respectă legea în privinţa raportului de activitate pe 2014 pe site, şi 21 în ceea ce priveşte responsivitatea (au trimis raportul la cerere), dar numai 14, adică o treime din toate, se pot mândri că sunt în regulă la ambele capitole: CJ Alba, CJ Argeş, CJ Dâmboviţa, CJ Giurgiu, CJ Harghita, CJ Hunedoara, CJ Iaşi, CJ Mureş, CJ Olt, CJ Satu Mare, CJ Sibiu, CJ Suceava, CJ Timiş şi CJ Tulcea.

Dintre cele 42 de consilii judeţene, 13 nu au răspuns în termenul legal de 30 de zile la cererea prin care li se solicita raportul, iar cinci au oferit un răspuns considerat incomplet, transmiţându-le experţilor să caute ei singuri pe site.

Deşi nici un consiliu judeţean nu a cerut, conform legii, amânare pentru a putea răspunde în 30 de zile, trei dintre răspunsurile primite au depăşit limita de 10 zile stabilită prin Legea 544/2001. Aşadar, 16 din 42 de consilii judeţene se află în afara legii în ceea ce priveşte accesul la informaţii de interes public.

Cel mai întârziat dintre acestea este Consiliul Judeţean Braşov, care a anunţat într-un răspuns venit la 66 de zile după trimiterea cererii că preşedintele este suspendat din funcţie şi că nu există rapoarte pe 2013 sau 2014.

Un alt caz interesant este Consiliul Judeţean Vrancea, care a răspuns după 43 de zile solicitării experţilor şi a oferit link-ul către rubrica din site-ul instituţiei unde ar fi trebuit să fie raportul, însă acesta nu a putut fi găsit nici acolo şi nici în vreo altă secţiune.

O altă observaţie ar fi că şapte consilii judeţene au trimis rapoartele la cerere, deşi acestea nu apar şi pe site-urile instituţiilor: CJ Bihor, CJ Călăraşi, CJ Dolj, CJ Ilfov, CJ Neamţ, CJ Prahova şi CJ Vâlcea.

În alte cinci cazuri (CJ Caraş-Severin, CJ Cluj, CJ Galaţi, CJ Sălaj şi CJ Vaslu), consiliile judeţene au raportul de activitate pe site, însă nu l-au trimis şi la cerere.

Doar 20 de primării de judeţ dau socoteală alegătorilor pentru activitatea lor

Din 46 de primării verificate, 40 ale municipiilor reşedinţă de judeţ şi şase ale sectoarelor din Bucureşti, mai puţin de jumătate (20) au raportul de activitate pe anul 2014 disponibil pe site. Printre acestea nu se numără niciuna din primăriile de sector ale Bucureştiului.

Cel mai bine la capitolul transparenţă stă Primăria Ploieşti, singura care a publicat toate rapoartele de activitate din 2001 până în prezent.

Topul ruşinii este reprezentat de: Alba-Iulia, Sectorul 2 şi Sectorul 5 din Bucureşti, Constanţa, Drobeta-Turnu Severin, Miercurea Ciuc, Slatina, Suceava, Târgovişte, Tulcea şi Vaslui, care nu au niciun raport de activitate pe site.

Şi aici, numărul de instituţii care au publicat raportul de activitate pe site a scăzut, de la 30 în 2013 la 20 în 2014.

Cel mai grav caz, Primăria Contanţa

În ceea ce priveşte cazurile extreme se remarcă Primăria Constanţa, unde rapoartele erau iniţial prezente, dar împărţite în două secţiuni. Cele din mandatul curent erau în profilul primarului, iar cele din mandate anterioare se găseau în rubrica dedicată consiliului local. Ambele secţiuni au dispărut între timp, prima din motivul demisiei primarului, Radu Mazăre, iar a doua din motive necunoscute.

Mazăre se află în Arestul Poliţiei Capitalei de pe 3 aprilie, când a fost transferat din arestul Poliţiei Constanţa, unde a stat o zi. Asta după ce a fost arestat preventiv în dosarul în care este acuzat că a luat mită nouă milioane de euro de la firme pe care le-a sprijinit în obţinerea de autorizaţii şi câştigarea unor licitaţii, cu ajutorul omului de afaceri Sorin Strutinsky.