UPDATE Revista Nature: „Cercetarea din România, în cădere liberă“
0Revista Nature a publicat miercuri o analiză privind tăierea fondurilor alocate proiectelor de cercetare din România, din această primăvară, arătând că modificările legislative operate de noua conducere a Ministerului Educaţiei în cercetare şi în învăţământul universitar afectează calitatea educaţiei. Fostul ministru Ecaterina Andronescu susţine că articolul este unul ”politic”.
UPDATE: „Am tot respectul pentru articolele ştiinţifice pe care le publică revista Nature, însă acesta nu este un articol ştiinţific, este unul politic, şi nu este prima dată când autoarea are astfel de abordări. I-am explicat foarte clar că nu eu ca ministru stabilesc criteriile de acces în funcţia de profesor universitar, ci comisiile de specialitate ale Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare fac o listă pe care ministrul o aprobă“, a explicat Andronescu pentru Adevărul.
Fostul ministru a spus că relaxarea condiţiilor de avansare în universităţi reprezintă, în fapt, stabilirea unor „criterii realiste, care ţin seama de nivelul sistemului de învăţământ din România“. Andronescu a adăugat că sistemul universitar a fost văduvit în ultimii trei ani, când au fost blocate posturile în învăţământ şi chiar şi după deblocarea celor aproape 1.300 de locuri, anul acesta, foarte puţini dintre conferenţiarii universitari s-ar fi putut ridica la nivelul criteriilor stabilite de fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu.
Intitulată „Cercetarea din România, în cădere liberă“, reducere a fondurilor alocate proiectelor de cercetare aflate în derulare deja, operate în aprilie 2013, afectează nivelul cercetării din România.
Autorul articolului pleacă de la povestea unui cercetător român în domeniul biologiei, Ioan Ovidiu Sîrbu, care povesteşte că s-a întors în România să facă cercetare în baza criteriilor de selectare a proiectelor de cercetare din 2011, ”exclusiv pe performanţă”.
Cercetătorul, care şi-a început în 2012 proiectul de cercetare la Universitatea de medicină şi farmacie ”Victor Babeş” din Timişoara, a explicat pentru Nature că, ”văzând acel sistem corect de acordare a granturilor, a fost sigur că ar putea să facă cercetare la fel de bine în România ca în Germania”. ”Ceea ce s-a întâmplat ulterior a fost dezamăgitor”, a declarat Sîrbu.
Demisia Consiliului Cercetătorilor
Analiza povesteşte traseul demisiei în bloc a membrilor Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, la scurt timp după anunţul tăierii fondurilor alocate cercetării şi al schimbării criteriilor de acordare a granturilor, demisie susţinută de o petiţie adresată premierului şi semnată de peste 900 de persoane.
„Interesul revistei Nature pentru România este flatant, dar şi îngrijorător. Cred că putem acum vorbi de o anumită fascinaţie a acestei reviste, care alături de sora ei americană Science este de departe cea mai importantă pentru ştiinţa mondială, faţă de situaţia hilară din România. Un fel atracţie către o un caz de senzaţie, către un scandal continuu: o ţară care are în continuare un prim ministru plagiator, unde cercetarea este condusă de un doctorand (Costoiu), iar frâiele sunt trase din umbră de o "doamnă" unsă cu toate alifiile precum Andronescu, care pare să fi plagiat şi ea cu succes. Serialul din Nature este un reportaj despre "circul românesc" şi arată faţa hâdă a realităţii: am ajuns la fundul butoiului”, a declarat pentru Adevărul Liviu Giosan, preşedinte fondator la Ad Astra, Asociaţia Cercetătorilor Români din Străinătate, cei care au cerut ministerului în primăvară deblocarea fondurilor pentru cercetare.
O parte dintre fonduri au fost deblocate, însă Giosan, de asemenea blogger adevarul.ro, este de părere că măsura este „o mică scădere de presiune din sistem ca să nu se ajungă la revoltă“. „Din păcate, comparat cu această măsură ieftină de captare a credibilităţii, intrarea în sistemul universitar a sute de noi oameni fără asigurarea minimă de calitate este catastrofală pentru că perpetuează "circul". Revista Nature va avea decenii de acum încolo să discute despre situaţia pe care a caracterizat-o la un moment dat direct ca "absurd" a la Eugen Ionescu“, a adăugat Giosan.
De asemenea, autorul articolului a recut în revistă toate modificările aduse Legii Educaţiei Naţionale din iarna lui 2012, de la preluarea Ministerului Educaţiei de Ecaterina Andronescu şi ulterior de Mihnea Costoiu, fost rector la Politehnica din Bucureşti şi în prezent ministrul delegat pentru Învăţământ Superior.
De altfel, articolul arată că oamenii de ştiinţă români îi consideră pe cei doi oficiali români artizanii schimbărilor care au slăbit calitatea educaţiei în România şi au atras nemulţmirea mediului academic.
Reacţiile oficiale
În timp ce fostul ministru Ecaterina Andronescu nu a răspuns solicitărilor revistei ”Nature” legate de subiectul ordonanţei de urgenţă din decembrie 2012 care a adus multiple modificări sistemului universitar, Costoiu a comentat situaţia legată de angajările în universităţi.
Acesta a declarat că toate procedurile de numire în funcţii universitare au fost făcute corect, iar ipoteza privind relaxarea condiţiilor de acces către aceste funcţii este ”ori o interpretare greşită, ori o presupunere nefundamentată a unora dintre iniţiatorii acestei ipoteze”.
Mihnea Costoiu nu a putut fi contactat pentru reacţii legate de publicarea acestui articol în Revista ”Nature”.
Cei 17 membri ai Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS), în frunte cu preşedintele CNCS, doctorul Mihai Dima, şi-au semnat luni după-amiază demisiile. Acestea se află în momentul de faţă pe masa ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, conform declaraţiilor date adevărul.ro de către Dima.
Membrii Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS) au anunţat că demisionează în bloc din organismul care asistă Ministerul Educaţiei în coordonarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea activităţilor de cercetare ştiinţifică din România. Ministerul Educaţiei susţine că ”a depus toate eforturile pentru demararea finanţării cercetării - dezvoltării - inovării”.
În ultima şedinţă a Guvernului Victor Ponta 1, de marţi, Executivul a aprobat o ordonanţă de urgenţă care modifică radical Legea Educaţiei Naţionale aşa cum a fost gândită de fostul ministru Daniel Funeriu şi restaurează vechiul sistem, în care rectorii pot fi şi parlamentari, şi pensionari.
INTERVIU Daniel Funeriu acuză: „Modificarea Legii Educaţiei este în interesul fabricilor de diplome”
Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”, fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu susţine că măsura Executivului Ponta de a-i obliga pe învăţători şi educatori să obţină o diplomă de licenţă până în 2018 dacă vor să rămână titulari pe post îi obligă pe oamenii buni, vechi, din sistem să obţină pe cheltuiala lor „o bucată de carton”, favorizând „fabricile de diplome”.
Ecaterina Andronescu: „În Legea Educaţiei asumată de PDL există o serie de aberaţii”
Ecaterina Andronescu, vicepreşedinte al PSD, susţine că „aberaţiile” din actuala Lege a Educaţiei, fac parte din proiectul legislativ asumat de PDL. Prin acestea se numără şi condiţia care îi obligă pe învăţători şi educatori să deţină o diplomă de facultate.
Universităţile din Germania, unele vechi de sute de ani şi cu o reputaţie recunoscută la nivel mondial, beneficiază de o autonomie universitară care le dă rectorilor dreptul să anuleze titluri de doctor şi să emită diplome numai cu ştampila instituţiei de învăţământ superior care a emis-o, lucru care ar putea ajunge realitate şi în sistemul din România, în urma modificărilor pregătite de parlamentari.
Dacă n-aţi avut şansa să o auziţi plângând pe Ecaterina Andronescu, fost ministru etern al Educaţiei, merită să pierdeţi o oră din viaţă.
Se încarcă comentariile...
