Retrocedarea „Cuminţeniei pământului“, caz închis. Ce se întâmplă cu sculptura
0Magistraţii care au retrocedat „Cuminţenia pământului” , sculptura lui Brâncuşi, nu mai pot fi traşi la răspundere, în cazul în care au greşit, întrucât au trecut peste doi ani de la sentinţa definitivă. Rămâne însă de văzut dacă statul va reuşi să recupereze opera de artă.
Judecătorii care au retrocedat opera lui Constantin Brâncuşi „Cuminţenia pământului” nu pot fi sancţionaţi nici dacă au greşit. Aşa au anunţat membrii Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii care au decis să claseze sesizarea făcută de premierul Victor Ponta în urmă cu câteva săptămâni.
Mai exact, Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu ar putea să-i sancţioneze pe magistraţii care au luat decizia în cazul retrocedării sculpturii - în cazul în care ar fi săvârşit o abatere disciplinară - întrucât au trecut mai mult de doi ani de la momentul rămânerii definitive a sentinţei, motiv pentru care a intervenit prescripţia răspunderii disciplinare.
Anunţul oficialilor de la Inspecţia Judiciară vine ca răspuns la solicitarea premierului de la finele lunii trecute când i-a cerut ministrului Justiţiei să sesizeze CSM cu privire la faptul că un judecător a emis, în opinia sa, o hotărâre greşită în cazul „Cuminţeniei Pământului”, spunând că acel judecător ar trebui să plătească.
„Singura operă a lui Constantin Brâncuşi rămasă în România, «Cuminţenia Pământului», a fost retrocedată, deşi la dosar erau toate actele prin care statul era proprietar legal, iar acum, ca să nu fie vândută, trebuie să plătim 20 de milioane de euro”, a declarat atunci premierul.
Lucrare de patrimoniu, retrocedată după mai bine de 50 de ani
Scandalul pe celebra operă a început în luna septembrie, când actualii proprietari ai sculpturii, moştenitorii arhitectului Gheorghe Romaşcu – care a cumpărat opera chiar de la Constantin Brâncuşi – au invitat Ministerul Culturii să îşi exercite dreptul de preempţiune, în contextul în care au hotărât să vândă sculptura, evaluată la 20 de milioane de euro.
Aceştia au recuperat opera de la statul român printr-o decizie judecătorească din 2008, după ce în 1957 le fusese confiscată abuziv de conducerea comunistă a Muzeului de Artă.
Suma a fost una care a agitat spiritele în rândul politicienilor. Premierul a arătat cu degetul înspre judecători şi a menţionat că banii puteau fi folosiţi pentru patru elicoptere SMURD. Pe de altă parte, preşedintele Traian Băsescu a atras atenţia asupra riscului de a pierde opera, dacă statul nu dă cele 80 de milioane de lei, făcând la rândul său trimitere către cele 2,4 miliarde de lei alocate administraţiilor locale pentru campanie.
Amânări în recuperarea operei
Cert este că statul avea termen 30 de zile să negocieze o sumă, însă acesta a fost prelungit şi încă nu s-a ajuns la o înţelegere. Fostul ministru al Curturii, Kelemn Hunor, a explicat săptămâna trecută că ministerul caută un expert independent pentru autentificarea operei lui Constantin Brâncuşi şi că în 20 octombrie urmează să aibă loc o nouă discuţie între comisia interministerială şi reprezentanţii proprietarilor lucrării.
Aceştia din urmă au arătat că au şase oferte private, în timp ce reprezentanţii casei de licitaţii Artmark au vorbit de un interes al celor de la celebrul muzeu Tate Museum, din Londra. Însă, potrivit legii, chiar dacă statul nu o va recupera, sculptura nu va putea fi scoasă definitiv din ţară, ci doar temporar şi cu aprobare oficială, fiind parte din tezaurul naţional.
Brâncuşi, artist de zeci de milioane de euro
Realizată în 1907, „Cuminţenia Pământului“, alături de opere precum „Sărutul“ şi „Rugăciunea“, marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.
Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnières), a fost evaluată de experţi la suma de 20 milioane de euro, preţ apropiat de cel plătit pentru alte opere ale cunoscutului sculptor român, având în vedere că este unul dintre cei mai apreciaţi artişti de către colecţionarii de operă de artă.
Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei lucrări realizate de Brâncuşi este adjudecarea, în 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn „Madame L.R.“. Preţul a fost de 26 de milioane de euro (fără comisioane şi taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuşi, organizată tot la casa Christie’s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere „Sărutul“.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Inspecţia Judiciară face verificări în cazul declaraţiei premierului Victor Ponta despre decizia instanţei privind retrocedarea operei lui Brâncuşi „Cuminţenia Pământului”, raportul urmând să fie analizat în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care va stabili dacă prin aceste afirmaţii a fost încălcată independenţa justiţiei, a spus preşedintele CSM.
„Cuminţenia pământului" a lui Brâncuşi, scoasă la vânzare pentru 20 de milioane de Euro
O sculptură celebră, realizată de Constantin Brâncuşi, a fost scoasă la vânzare, pentru impresionanta sumă de 20 de milioane de Euro. Ministerul Culturii a fost solicitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.
Se încarcă comentariile...
