Raportul MCV. CE: Parlamentul a dat dovadă de reticenţă în a aplica hotărârile judecătoreşti definitive sau deciziile Curţii Constituţionale

Miercuri va fi publicat raportul MCV pentru România

Comisia Europeană (CE) publică raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România. CE critică şi anul acesta Parlamentul, dar spune că România este pe drumul cel bun. „Au existat cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticenţă în a aplica hotărârile judecătoreşti definitive sau deciziile Curţii Constituţionale”, se arată în raport.

UPDATE 18.35 Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) arată, într-un comunicat de presă, că în raportul MCV este remarcată consecvenţa instituţiei în responsabilizarea sistemului judiciar prin sancţionarea abaterilor disciplinare, dar şi contribuţia sa la combaterea corupţiei din sistem.

„Referindu-se la activitatea CSM , raportul evidenţiază consecvenţa acestuia în valorificarea procedurilor de apărare a independenţei justiţiei şi a reputaţiei profesionale, independenţei şi imparţialităţii magistraţilor, precum şi reacţia rapidă a acestuia la astfel de agresiuni/atacuri. De asemenea, au fost remarcate eforturile depuse pentru creşterea eficienţei sistemului judiciar, consecvenţa CSM în responsabilizarea sistemului judiciar prin sancţionarea abaterilor disciplinare, precum şi contribuţia acestuia la combaterea corupţiei din sistem", arată CSM.

Potrivit sursei citate, raportul menţionează progresele înregistrate în ceea ce priveşte publicarea hotărârilor judecătoreşti, cu rol în unificarea practicii judiciare.

„CSM ia act de recomandările formulate de Comisie privind necesitatea asigurării unei proceduri de numire a noului procuror şef al DIICOT pe criterii de transparenţă şi meritocraţie, precum şi cele privind necesitatea unor proceduri clare şi detaliate pentru numirile în funcţii de conducere la nivel înalt în cadrul structurilor de parchet, similar procedurilor de numire în funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, se mai arată în documentul citat.

CSM susţine, în acelaşi context, importanţa menţinerii în centrul dezbaterilor privind revizuirea Constituţiei preocuparea pentru asigurarea independenţei justiţiei şi a rolului acesteia în contextul echilibrului puterilor în stat.

Raportul va fi analizat şi discutat în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, urmând să fie adoptate şi publicate măsurile necesare, pe domeniul de competenţă, pentru continuarea şi consolidarea acţiunilor monitorizate de Comisia Europeană.

UPDATE 18.25 Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a precizat, într-un comunicat de presă, că Raportul Comisiei Europene, precum şi  Raportul tehnic care îl însoţeşte, reprezintă o evaluare obiectivă şi o analiză riguroasă a activităţii Parchetului General, subliniind eforturile procurorilor pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate în cadrul MCV.

Procurorul general constată că Raportul tehnic detaliază principalele eforturi şi realizări ale Parchetului în anul 2014, evidenţiind demersurile concrete realizate în vederea  consolidării sistemului judiciar. 

„Documentul  remarcă  rezultatele obţinute în lupta împotriva corupţiei de către Direcţia Naţională Anticorupţie, structură care, în anul 2014, a înregistrat semnificative progrese. De asemenea, sunt consemnate şi progresele de la nivelul celorlalte structuri şi unităţi de parchet pentru combaterea aceluiaşi fenomen; în acest sens, se arată că procurorul general a făcut din lupta împotriva micii corupţii o prioritate în activitatea parchetelor şi este apreciată identificarea zonelor principale de acţiune (corupţia din sănătate, din sistemul asigurărilor sociale şi de sănătate şi din domeniul achiziţiilor publice), precum şi demararea de investigaţii în aceste direcţii”, se arată în comunicatul emis de Parchet.

Potrivit sursei citate, raportul acordă o deosebită importanţă experienţei legate de implementarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, chestiune care a constituit, de altfel, una dintre principalele preocupări ale Ministerului Public în anul 2014.  

„Documentul confirmă, totodată, că procurorii nu au întâmpinat dificultăţi în aplicarea noilor coduri în materie penală, că noile instituţii au fost bine receptate şi utilizate de către procurori, că la nivelul tuturor unităţilor de parchet s-au găsit soluţiile organizatorice pe care noile reglementări le reclamau şi că aplicarea lor unitară a beneficiat de îndrumare din partea conducerii Ministerului Public”, conform comunicatului. 

„Astfel, aceasta a încurajat aplicarea noilor instituţii, cum ar fi principiul oportunităţii, a răspuns centralizat problemelor punctuale ridicate de procurorii de la unităţile subordonate şi a elaborat recomandări, contribuind astfel şi la asigurarea unei practici unitare – obiectiv, de asemenea, important al domeniului justiţiei. În acelaşi context, Raportul menţionează şi înfiinţarea Serviciului de îndrumare şi control, precum şi activitatea de  monitorizare şi coordonare a practicii pe care acesta este chemat să o desfăşoare în privinţa noilor instituţii procesual-penale”, a mai spus procurorul general.

În comunicatul emis de Parchetul general se mai precizează că raportul tehnic urmează a fi supus unei analize aprofundate, din fiecare secţiune se vor extrage concluziile şi recomandările care implică activitatea procurorilor şi se vor lua măsuri în vederea implementării acestora.

UPDATE 17.00  Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat miercuri că raportul MCV conţine şase recomandări adresate instituţiei pe care o conduce, una dintre acestea referindu-se la nominalizarea unui procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), în baza unei proceduri transparente şi bazate pe merit.

O a doua recomandare se referă la participarea ministrului Justiţiei la efectuarea unei evaluări a procedurii de numire în funcţii de conducere din magistratură, „pentru ca în decembrie 2015 să existe o procedură clară şi detaliată”, a adăugat ministrul Justiţiei.

„Cu privire la aceste două recomandări, aş face câteva scurte observaţii. Procedura de numire a procurorului şef DIICOT va respecta cu stricteţe prevederile legale în vigoare şi, cu siguranţă, în urma derulării unei proceduri, această structură va avea la conducere un procuror care va respecta exigenţele de profesionalism şi integritate. În ceea ce priveşte o evaluare normativă a procedurii de numire în funcţii de conducere la nivelul magistraturii, va fi nevoie de un dialog mai strâns cu reprezentantul Comisiei Europene", a mai precizat Cazanciuc în cadrul unei conferinţe de presă.

Cea de-a treia recomandare adresată Ministerului Justiţiei (MJ) se referă la elaborarea, împreună cu CSM, a planului de acţiune pentru implementarea şi dezvoltarea sistemului judiciar, cu termene foarte clare. „Strategia a fost adoptată împreună cu sistemul judiciar, împreună cu mai multe ONG-uri care au fost consultate în acest proiect. Cu siguranţă că aşa se va întâmpla şi în legătură cu planul de acţiune", a spus Cazanciuc.

A patra recomandare se referă la explorarea soluţiilor pragmatice care să asigure accesul la instanţe, a mai precizat ministrul Justiţiei.

Cazanciuc susţine că există un dialog pe mai multe planuri cu CSM, pentru a fi asigurat un bun acces la actul de justiţie.

„O a cincea recomandare este îmbunătăţirea colectării datelor statistice privind valorificarea bunurilor confiscate şi asigurarea faptului că noua agenţie poate realiza managementul bunurilor sechestrate şi va lucra cu ANAF, pentru a creşte procentul de valorificare. Avem aprobarea Guvernului din decembrie pentru a înfiinţa această agenţiei cu termen de operaţionalizare martie 2015. În această perioadă vor fi luate mai multe decizii pentru a face operaţională această agenţie, inclusiv angajarea în dezbateri cu ONG-urile, pentru a aduna toate informaţiile în aşa fel încât să facem o instituţie viabilă, nu doar o formă fără fond", a subliniat ministrul Justiţiei.

Ultima recomandare, a şasea, are legătură cu folosirea strategiei naţionale anticorupţie pentru a identifica domeniile expuse la corupţie şi pentru a elabora măsuri educative şi preventive, cu sprijinul organizaţiilor neguvernamentale. 

„Rezultatele obţinute până în momentul de faţă în cadrul strategiei naţionale anticorupţie, practic cea mai importantă platformă de prevenire a corupţiei la nivelul administraţiei publice, vor fi valorificate în cadrul proiectului nostru de a prelungi acest proiect şi după 2015", a adăugat Robert Cazanciuc.

Tot referitor la raportul MCV, ministrul Justiţiei a concluzionat faptul că o consolidare a procesului de reformă reprezintă o prioritate majoră pentru instituţia pe care o conduce, dar şi pentru Guvernul României.

„Deşi România şi Comisia Europeană au susţinut, în mod constant, că nu există o legătură între MCV şi aderarea la spaţiul Schengen, în fiecare raport există o contribuţie la conturarea deciziilor statelor membre. În acest context, actualul raport ne permite să acceptăm un dialog cu statele membre, pentru obţinerea unei decizii favorabile României de aderare la spaţiul Schengen în cel mai scurt timp posibil", a conchis ministrul.

UPDATE 14.20 Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, miercuri, referitor la raportul MCV, că ia act de observaţiile critice formulate, privind reticenţa Parlamentului de a aplica decizie ale CC sau utilizarea excesivă a Ordonanţelor, arătând că e nevoie de continuarea eforturilor pentru combaterea corupţiei.

Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Iohannis ”salută faptul că acest raport este unul predominant pozitiv, care arată că progresele identificate de Comisia Europeană în raportul precent s-au consolidat semnificativ”.

De asemenea, Klaus Iohannis notează recomandările Comisiei Europene menite să asigure consolidarea procesului de reformă şi consideră că este nevoie de continuarea eforturilor pentru a asigura evoluţia ireversibilă a reformelor în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei, în primul rând în beneficiul societăţii româneşti şi al cetăţenilor români.

”Garantarea statului de drept, a independenţei justiţiei, precum şi sprijinirea luptei împotriva corupţiei reprezintă priorităţi majore ale mandatului domnului Preşedinte Klaus Iohannis”, mai transmite preşedintele Klaus Iohannis.

Potrivit comunicatului Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele României ia notă de faptul că acest raport este al doilea consecutiv pozitiv, progresele ţării noastre în îndeplinirea obiectivelor MCV înscriindu-se pe o linie evident ascendent”.

În plus preşedinte Klaus Iohannis ”consideră că prin concluziile raportului se evidenţiază faptul că obiectivele majore ale reformei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei sunt, în mare măsură, asumate la nivelul societăţii româneşti, iar schimbările intervenite indică semne de sustenabilitate”.

Comisia Europeană a anunţat că următorul raport MCV pentru România va fi prezentat, probabil, peste un an, pentru a oferi Bucureştiului răgazul necesar pentru a putea da curs recomandărilor sale şi pentru evalua rezultatele tangibile obţinute.

"Consensul cu privire la necesitatea reformelor şi convingerea că progresele sunt tot mai solide câştigă din ce în ce mai mult teren, iar această tendinţă trebuie acum menţinută. Comisia aşteaptă cu interes să continue colaborarea strânsă cu România pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor MCV şi a monitoriza recomandările incluse în raportul adoptat astăzi. Următorul raport oficial va fi probabil prezentat în termen de aproximativ un an", se arată într-un comunicat al CE.

Raportul pentru Bulgaria notează că progresele înregistrate de această ţară sunt „lente", reformele fiind îngreunate şi de incertitudinile politice de la Sofia, unde s-au perindat trei guverne în ultima perioadă. Următorul raport MCV pentru Bulgaria va fi tot peste un an. 

CE: România, pe drumul cel bun

Comisia Europeană a publicat, miercuri, raportul MCV privind România, prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, precizând că Bucureştiul se află pe drumul cel bun.

Raportul consemnează progresele înregistrate de România în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor MCV, precizând că trebuie menţinut consensul în ceea ce priveşte reformele şi continuarea acestora.

„România este pe drumul cel bun şi trebuie să rămână pe această cale. Combaterea corupţiei reprezintă în continuare cea mai mare provocare şi cea mai mare prioritate. Salutăm progresele înregistrate pe parcursul anului trecut, care vor trebui confirmate în 2015", a declarat prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, cel care gestionează rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria.

„Continuând împreună în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, care se bucură de sprijinul neechivoc al cetăţenilor, Comisia îşi va menţine sprijinul faţă de eforturile României de a obţine rezultate în ceea ce priveşte independenţa numirilor în funcţii de conducere din sistemul judiciar, finalizarea iniţiativelor legislative în curs şi combaterea sistematică a corupţiei", a mai spus Timmermans.

Raportul evaluează progresele recente realizate de România, evidenţiind o serie de domenii în care s-au înregistrat progrese în mod constant, fapt care indică durabilitatea acestora. Acţiunile întreprinse de principalele instituţii judiciare şi de autorităţile cu responsabilităţi în materie de integritate în vederea combaterii corupţiei la nivel înalt şi-au menţinut „o dinamică remarcabilă", se arată în raport.

Experţii apreciază că, „deşi punerea în aplicare a codurilor (Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală) a demonstrat colaborarea pragmatică şi productivă dintre guvern şi sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative rămân nesoluţionate".

„Există în continuare o lipsă de consecvenţă în unele hotărâri ale instanţelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alţi cetăţeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective şi de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticenţă în a aplica hotărârile judecătoreşti definitive sau deciziile Curţii Constituţionale", se arată în raport.

Independenţa justiţiei trebuie apărată

Comisia Europeană recomandă ca factorii de decizie din sistemul judiciar să continue să apere independenţa justiţiei. 

„Integritatea şi profesionalismul trebuie să fie factorii-cheie ai unor proceduri clare în materie de numiri. În acest domeniu, România ar trebui să se asigure că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziţii clare în ceea ce priveşte respectarea independenţei sistemului judiciar şi în special a hotărârilor judecătoreşti de către parlamentari şi în cadrul procesului parlamentar”, se arată în raportul MCV.

De asemenea, statul român ar trebui să asigure Consiliului Superior al Magistraturii condiţiile necesare pentru consolidarea activităţii sale de protejare a independenţei sistemului judiciar şi de sprijinire a magistraţilor confruntaţi cu provocări care aduc atingere independenţei sistemului judiciar”.

Totodată, Comisia Europeană cere Guvernului să se asigure că legislaţia în domeniului corupţiei se aplică în mod egal tuturor.

Timmermans a mai precizat că România va fi sprijinită în continuare pentru a obţine rezultate „în ceea ce priveşte independenţa numirilor în funcţii de conducere din sistemul judiciar, finalizarea iniţiativelor legislative în curs şi combaterea sistematică a corupţiei”.

De asemenea, acesta a precizat că membrii Comisiei Europene speră să colaboreze în continuare cu România pentru a putea atinge obiectivele MCV.

Până la publicarea următorului raport, Comisia va monitoriza îndeaproape şi pe o bază permanentă progresele înregistrate, prin intermediul unor misiuni periodice, precum şi printr-un dialog frecvent cu autorităţile române şi cu alte state membre.

Raportul MCV pentru România (2015)

Raportul pentru România, publicat miercuri

Reprezentanţii Comisiei Europene anunţau, marţi, că în cursul zilei de miercuri va fi publicat raportul MCV pentru România şi Bulgaria.

„Comisarii vor discuta ultimele evoluţii şi progrese în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei din Bulgaria şi România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare”, a declarat, marţi, purtătorul de cuvânt al CE Mina Andreeva.

Raportul va fi publicat după încheierea reuniunii Colegiului comisarilor, la ora 12:00 (13:00, ora României).

Surse europene au precizat recent că raportul pentru România va fi mai bun decât precedentul, cel din ianuarie 2014.

„Oaia neagră” va fi, din nou, Parlamentul care va fi criticat mai ales pentru unele decizii de a refuza ridicarea imunităţii unor parlamentari cu probleme în justiţie.

A crescut încrederea populaţiei în sistemul judiciar

Potrivit unor surse politice, raportul MCV subliniază faptul că progresele remarcate în precedentul raport, din ianuarie 2014, au fost continuate şi că ele trebuie consolidate, iar activitatea instituţiilor judiciare a crescut încrederea populaţiei în sistemul judiciar.

Raportul consemnează activitatea Curţii Constituţionale a României (CCR), subliniind, în schimb, faptul că unele decizii ale CCR nu au fost respectate de către Parlament.

În ceea ce priveşte ameninţările la adresa independenţei justiţiei, sursele citate precizează că documentul relevă că atacurile, inclusiv din partea politicienilor, la adresa judecătorilor şi procurorilor au rămas o problemă, dar numărul lor a scăzut faţă de anii precedenţi.

De asemenea, raportul menţionează faptul că urmează să fie numit un nou şef la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), subliniind importanţa unei proceduri de selecţie transparente.

Aceleaşi surse au mai precizat că raportul MCV cuprinde referiri şi la Avocatul Poporului şi la neimplicarea acestuia în contestarea unor ordonanţe de urgenţă la Curtea Constituţională. Totodată, evidenţiază numărul în creştere al cazurilor de corupţie în rândul judecătorilor şi procurorilor anchetate de Direcţia Naţională de Anticorupţie (DNA).

Pe lângă activitatea DNA, raportul salută şi activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), a Curţii Supreme şi a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Parlamentul, criticat de CE

Ca şi precedentele rapoarte, documentul care va fi publicat miercuri notează faptul că Parlamentul nu a respectat toate deciziile ANI privind incompatibilitatea, existând cazuri când parlamentari declaraţi incompatibili nu au fost suspendaţi.

De asemenea, Parlamentul este criticat pentru faptul că a respins sau a tergiversat cereri ale DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari, iar criteriile acestor refuzuri nu sunt clare.

Corupţia rămâne o problemă majoră în România, dar documentul CE remarcă numărul în creştere al anchetelor şi al condamnărilor în cazuri de corupţie la nivel înalt.

În schimb, CE are observaţii cu privire la rata mică de confiscare a averilor şi de recuperare a daunelor în urma unor decizii finale ale instanţelor.

Corupţia din educaţie, în vizorul Comisiei Europene

Pe de altă parte, documentul prezintă şi problemele privind corupţia din educaţie, în special pe cea legată de examenele de bacalaureat, dar şi pe cea din sistemul medical.

Documentul face referire şi la problemele legate de licitaţiile publice, inclusiv cele cu fonduri europene.

Aceleaşi surse au relatat că CE insistă pentru o procedură transparentă în cazul desemnării noului şef al DIICOT, precum şi pentru revizuirea a modului în care se fac numirile pe posturile importante din sistemul de justiţie.

O altă recomandare ar putea viza găsirea unei modalităţi privind aplicarea automată de către Parlament a deciziilor instanţelor referitoare la parlamentari.

Aceleaşi surse au subliniat faptul că raportul de miercuri este mai bun decât cel din 2014 şi mai bun decât cel al Bulgariei.

Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:

Raportul MCV pentru România va fi publicat miercuri. 73% din români spun că monitorizarea trebuie să continue

Raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România va fi discutat miercuri în Colegiul comisarilor şi va fi publicat în aceeaşi zi, a anunţat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mina Andreeva. De asemenea, mâine va fi discutat şi raportul MCV pentru Bulgaria. Potrivit unui studiu publicat marţi, românii cred că Uniunea Europeană, prin MCV, a ajutat România la lupta împotriva corupţiei.