Raportul MCV: presa a hărţuit Justiţia
0
Comisia Europeană a întocmit raportul pe marginea celor 11 puncte din „lista lui Barroso“, dar remarcă şi progresele înregistrate de Justiţie în lupta anticorupţie. În premieră, presa joacă un rol în raport – dar unul negativ.
Aşteptat cu sufletul la gură de actuala putere, raportul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare (MCV) a adus în prim-plan minusurile din planul politic, dar şi plusurile înregistrate pe lupta anticorupţie. Trebuie remarcat însă că în două treimi din MCV sunt dezbătute cele 11 probleme din lista înmânată astă-vară
premierului Victor Ponta de către Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei.
Precedentul raport, din iulie 2012, a fost prezentat „într-un moment în care existau semne de întrebare importante cu privire la statul de drept şi independenţa sistemului judiciar din România“. De aceea, actualul raport s-a bazat pe ce au realizat autorităţile române din recomandările Comisiei Europene.
„Evaluarea arată că România a pus în aplicare doar unele dintre recomandările Comisiei care vizau restabilirea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar. Deşi Constituţia şi rolul şi hotărârile Curţii Constituţionale au fost respectate, angajamentele privind independenţa sistemului judiciar şi privind răspunsul la hotărârile în materie de integritate nu au fost puse în aplicare în mod corespunzător. De asemenea, nu a fost numită încă o nouă conducere a Ministerului Public şi a DNA-ului“, remarcă în raport Comisia Europeană.
Ce s-a făcut şi ce nu din „Lista lui Barroso“
Una dintre cerinţele Comisiei Europene în precedentul raport MCV a fost stabilitatea ordinii constituţionale. Cele două OUG emise în vară au creat suspiciuni asupra funcţionării statului de drept în România (cea privind reducerea atribuţiilor Curţii Constituţionale şi cea cu privire la valabilitatea referendumului). „Faptul că hotărârea definitivă a Curţii Constituţionale privind valabilitatea referendumului din data de 29 iulie 2012 (pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, n.r.) a fost respectată a fost un semnal important că normele constituţionale nu mai erau puse sub semnul întrebării“, susţine Comisia.
Eventualul abuz al Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă pe bandă rulantă a fost un alt motiv de îngrijorare pentru Comisia Europeană. „În ultimele luni au existat mai puţine motive de preocupare cu privire la acest aspect, iar începerea activităţii unui nou Parlament, cu o majoritate clară, ar trebui să contribuie la consolidarea procedurilor legislative ordinare ca mod corect de legiferare“, se susţine în raport.
De asemenea, cerinţa ca toate actele, inclusiv hotărârile Curţii Constituţionale, să fie publicate imediat în Monitorul Oficial a fost îndeplinită.
Un alt punct fierbinte pe „lista lui Barroso“ şi dezbătut în raport a fost numirea unui Avocat al Poporului agreat de diferite partide politice. Numirea lui Crişu Atanasiu în această funcţie, fără ca opoziţia să fie de acord cu propunerea coaliţiei aflată la putere, i-a făcut pe reprezentanţii Comisiei Europene să fie rezervaţi în privinţa activităţii sale echilibrate. „Va fi deosebit de important ca acesta să dovedească, în acţiunile sale, că se poată ridica deasupra partizanatelor politice. Avocatul Poporului are un rol important în ceea ce priveşte protejarea echilibrului instituţional al sistemului şi, în special, are misiunea de a controla competenţele Executivului de a legifera prin ordonanţe“, notează Comisia.
Atacurile mediatice împotriva Justiţiei
Raportul Comisiei Europene comentează şi numeroasele atacuri împotriva unor magistraţi şi a sistemului judiciar din ţara noastră. „În timpul verii, una dintre preocupările majore a fost dovada clară a exercitării de presiuni asupra instituţiilor judiciare şi a lipsei de respect pentru independenţa sistemului judiciar. Aceasta rămâne un motiv serios de preocupare“, se notează în raport.
„Comisia a primit numeroase rapoarte privind acte de intimidare sau hărţuire comise împotriva unor persoane care lucrează în instituţii judiciare şi anticorupţie importante, inclusiv ameninţări cu un caracter personal împotriva judecătorilor şi a familiilor acestora şi campanii mediatice de hărţuire“.
Aceste atacuri au fost realizate prin intermediul unor mijloace de informare în masă care însă nu s-au limitat la a transmite reacţiile politicienilor împotriva unor sentinţe judecătoreşti sau a magistraţilor, ci a susţinut prin vocea propriilor jurnalişti aceste atacuri. „Au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum şi anumite îndoieli cu privire la eficacitatea activităţii de supraveghere desfăşurată de Consiliul Naţional al Audiovizualului“, spune raportul.
Situaţia sugerează necesitatea unei revizuiri a normelor existente „pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoţită de o protecţie corespunzătoare a instituţiilor şi a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum şi pentru a pune la dispoziţie măsuri reparatorii eficiente“.
Marele plus: lupta împotriva corupţiei
După ce a terminat de pus pe tapet minusurile cauzate de criza politică şi instituţională, raportul a trecut şi la progresele obţinute de Justiţie, în special în lupta împotriva corupţiei. „DNA a continuat să cerceteze şi să aducă în faţa instanţei cu succes dosare de corupţie. Numărul condamnărilor definitive pronunţate pe baza dosarelor instrumentate de DNA s-a dublat în 2012, în comparaţie cu anul precedent. Acestea au vizat politicieni din toate partidele importante. A existat, de asemenea, o creştere constantă a trimiterilor în judecată şi a condamnărilor în dosare instrumentate de DNA privind fraude implicând fonduri ale UE“, remarcă în raport Comisia Europeană.
Raportul arată că paşii făcuţi în combaterea corupţiei la nivel înalt nu au fost însoţiţi de progrese în domeniul achiziţiilor publice. „Instrumentarea dosarelor pare să dureze mult, parţial din cauza necesităţii unei expertize financiare specifice, ceea ce conduce la problema specială a contractelor încheiate înainte de pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti cu privire la infracţiune“, se susţine în raport.
Şefii de parchete să fie buni profesionişti
Comisia Europeană consideră că rezultatele obţinute de ţara noastră în materie de combatere a corupţiei la nivel înalt au reprezentat unul dintre cele mai importante progrese înregistrate în cadrul MCV. „Eficacitatea şi imparţialitatea anchetelor penale trebuie să fie menţinute sub viitoarea conducere. Prin urmare, Comisia consideră că este esenţial să se numească o nouă conducere a Ministerului Public şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) care să poată demonstra independenţa, integritatea şi profesionalismul necesare pentru a se bucura de încrederea publicului şi a continua să aibă rezultate eficiente“.
Cerinţa Comisiei Europene este ca „numirea unui nou Procuror General şi a unui nou Procuror-şef al DNA să fie atât un proces deschis şi transparent, cât şi unul în cadrul căruia să fie aleşi candidaţi având competenţe specifice, integri şi cu rezultate în acţiunea anticorupţie. Procesul a fost iniţial grăbit şi nu a inspirat încredere corpului magistraţilor“.
Comisia consideră că prezentarea unui număr suficient de candidaţi de înaltă calitate profesională în cadrul unui proces deschis şi transparent şi, în măsura posibilului, care să primească girul CSM, sunt elemente esenţiale pentru asigurarea desemnării unei conduceri în măsură să obţină încrederea publicului.
Raportul MCV, văzut de politicieni
Raportul MCV publicat ieri de Comisia Europeană a fost comentat de întreaga clasă politică românească. Cel care a deschis culoarul discuţiilor a fost premierul Victor Ponta, care a susţinut că, în document, s-ar fi strecurat şi greşeli. „Acolo sunt câteva erori materiale. În primul rând, înţeleg că nu s-a întâmplat nimic cu cei patru miniştri care aveau sesizare de la ANI. S-a întâmplat, nu mai sunt în Guvern şi îmi pare rău: şi Silaghi, şi Hellvig, şi Pop şi Andronescu“, a spus premierul.
Victor Ponta a găsit şi alte obiecţii raportului MCV. „Am mai citit că sunt trei miniştri cercetaţi pentru corupţie. Nu am reuşit să-i identific. Înţeleg, sigur, Fenechiu e trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu, dar pe ceilalţi doi nu i-am găsit oricât i-am căutat. Probabil că e o eroare şi lucrurile astea se puteau îndrepta dacă Mecanismul era şi de Cooperare, nu doar de Verificare“, s-a adresat Ponta miniştrilor, în şedinţa de guvern. Al doilea este vicepremierul Liviu Dragnea, pus sub urmărire penală pentru fraude electorale.
Partenerul lui Ponta din fruntea USL, Crin Antonescu, a destins aerul sobru al discuţiilor cu un ton de jovialitate. Întrebat cum caracterizează documentul „la prima vedere“, liderul PNL a răspuns: „La prima vedere e scris mic, trebuie să-mi pun ochelarii să-l citesc“.
Blaga: „USL să-şi asume răspunderea“
Opoziţia, prin vocea preşedintelui PDL, Vasile Blaga, a găsit în actuala guvernare ţapul ispăşitor pentru concluziile negative ale raportului. „Să fie clar: dincolo de tonul diplomat al Comisiei Europene, România este pusă la colţ pentru că majoritatea parlamentară USL şi Guvernul USL nu respectă independenţa justiţiei şi tot ei nu arată suficientă determinare pentru a întări instituţiile statului de drept. Prin urmare, răspunderea pentru raportul de astăzi aparţine Guvernului USL şi majorităţii parlamentare a USL “,
a spus Blaga.
Predoiu: „Să avem încredere în rapoarte“
Şi fostul ministru al Justiţiei Cătălin Predoiu a comentat, pentru „Adevărul“, raportul Comisiei Europene. „Trebuie să avem încredere în aceste rapoarte pentru că sunt făcute tot de oameni din justiţie, sunt experţi din sisteme judiciare europene care vin permanent în România şi discută cu judecători, procurori, se informează. Întotdeauna, Raportul a fost extrem de aproape de realităţile din teren“, a concluzionat Predoiu.
Ce va urmări Comisia în următorul raport
Finalul raportului întocmit pentru ultimele şase luni conţine recomandări pentru autorităţile române. Printre acestea, Comisia recomandă se respecte în continuare competenţele şi hotărârile Curţii Constituţionale, faptul că procesul de reformă constituţională respectă pe deplin statul de drept, separarea puterilor în stat, independenţa şi stabilitatea sistemului judiciar.
- Introducerea unui cadru clar privind interdicţia de a critica hotărâri judecătoreşti;
- un aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii pentru persoanele care candidează pentru şefia Parchetului General şi DNA va fi un pas important în obţinerea încrederii publicului;
- Necesitatea ca noul Avocat al Poporului să dea dovadă de o autoritate necontestată, de integritate şi independenţă, precum şi de o abordare imparţială;
- Luarea măsurilor necesare pentru asigurarea faptului că miniştrii care fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate demisionează.
Se încarcă comentariile...
