Modificările Codurilor Penale. Kovesi: Dacă un astfel de text intră în vigoare, DNA-ul se închide. DIICOT: „O nouă amputare a tacticilor de investigare”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Procuroarea DNA Alexandra Carmen Lăncrănjan a explicat în două postări pe Facebook cum îi este afectată munca de anchetă în cazul noilor schimbări anunţate din Codul penal şi Codul de procedură penală. Lăncrănjan instrumentează în acest moment ancheta în cazul Liviu Dragnea -Tel Drum. În acelaşi timp, DNA, DIICOT şi Parcahetu General au arătat în comunicate de presă şi alte probleme pe care consideră că le vor întâmpina procurorii.

UPDATE Parchetul General susţine că amendamentele depuse pentru modificarea Codurilor penale vor avea ”consecinţe negative asupra procesului penal” şi vor modifica arhitectura acestuia, în sensul îngreunării actului de urmărire penală. În plus, procuroriii susţin că ”se încearcă o limitare a aplicării unor principii fundamentale precum şi a unor instituţii esenţiale ale procesului penal”.

Parchetul General, despre modificarea Codurilor penale: Indică o preocupare exclusivă pentru respectarea drepturilor procesuale ale inculpaţilor

Reacţia DIICOT

UPDATE  DIICOT reacţionează în urma amendamentelor Codurilor Penale dezbătute în Comisia Specială a Parlamentului, catalogându-le drept „ reglementări excesive” şi „dincolo de standardele stabilite prin Directivă”, instituţia precizând că vor duce la „o nouă amputare a tacticilor de investigare”.

DIICOT, despre modificarea Codurilor penale: Duc la o amputare a posibilităţilor tactice de investigare a infracţiunilor

Kovesi:  „Putem spune că DNA-ul se închide”

UPDATE Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a spus la Digi24 că modificările pe care parlamentarii vor să le aducă la Codurile penale vor priva investigatorii de instrumente eficiente de investigare. „Dacă acest text va intra în vigoare, probabil nu va mai exista vreun mod de a informa public cu privire la ceea ce se întâmplă în sistemul judiciar”, a mai spus ea.

„S-ar putea să nu mai ajungem niciodată la trimiterea în judecată, dacă vom fi obligaţi ca persoanele anchetate să fie anunţate înainte de orice fel de investigaţii. Ce conturi mai poţi să verifici, ce investigaţii mai poţi să faci, ce probe mai poţi să administrezi, când acea persoană ştie că tu vrei să o investighezi pentru o anumită faptă?”, a spus Kovesi.

„Dacă un astfel de text intră în vigoare, putem spune că DNA-ul se închide”, a adăugat ea.

DNA: Este un pretext

UPDATE Într-un comunicat de presă, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) spune că modificările aduse Codului de procedură penală vor avea un „efect devastator” asupra anchetelor penale, pentru că elimină instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracţiuni, iar Directiva 2016/343 a Parlamentului European privind prezumţia de vinovăţie este deja prevăzută în legislaţia internă, astfel că este folosită doar ca pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi şi dovedi infracţiuni.

DNA spune că modificarea art. 307 alin. 2 Cod procedură penală va obliga procurorii ca, imediat după ce este înregistrată o sesizare care priveşte o persoană, să o anunţe pe aceasta şi să îi permită să asiste la actele efectuate, astfel că nu vor mai putea fi folosite mijloacele de probă care presupun confidenţialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziţii domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant.

De asemenea, modificarea art. 83 Cod procedură penală dă dreptul suspectului şi inculpatului să asiste la audierile martorilor, fapt ce va îngreuna realizarea urmăririi penale, pentru că în numeroase situaţii martorii vor fi intimidaţi de prezenţa autorului infracţiunii, mai ales în situaţiile în care sunt subordonaţi acestuia, cum se întâmplă în situaţia infracţiunilor de abuz în serviciu şi corupţie.

Totodată, explică procurorii, prin modificarea art. 267 alin. 2 Cod procedură penală, procurorii nu vor mai avea acces rapid la informaţii din bazele de date pentru a putea acţiona eficient pentru descoperirea faptelor, cu toate că orice instituţie are obligaţia de a comunica organelor de urmărire penală toate informaţiile necesare care privesc o anchetă.

În ceea ce priveşte modificarea art. 273 Cod procedură penală, aceasta dezincriminează infracţiunea de mărturie mincinoasă, fapt ce va avea efect inclusiv cauzele aflate pe rol având ca obiect această infracţiune, prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile, spun procurorii DNA. Ei susţin că în acest mod va fi dificilă şi chiar imposibilă aflarea adevărului, pentru că martorii vor şti că pot minţi fără să aibă consecinţe.

Introducerea art. 542 alin. 11 Cod procedură penală reprezintă o discriminare pentru că acesta reglementează o nouă formă a infracţiunii de abuz în serviciu, doar pentru magistraţi şi incriminează inclusiv săvârşirea faptei din culpă indiferent de natura obligaţiei încălcate.

Prin modificarea art. 364 Cod procedură penală va fi imposinilă condamnarea în lipsă a unei persoane, iar prin modificarea art. 335 Cod procedură penală, o soluţie iniţială de clasare nu va mai putea fi infirmată după 6 luni, chiar dacă ar apărea probe noi care ar dovedi că persoana a săvârşit în realitate infracţiunea pentru care a fost cercetată. Există numeroase situaţii în care sunt descoperite noi mijloace de probă după dispunerea unei soluţii de clasare în cauze care vizează infracţiuni dintre cele mai grave, însă autorii acestor fapte nu vor mai putea fi traşi la răspundere penală.

DNA mai susţine că modificarea art. 139 Cod procedură penală va îngreuna dovedirea infracţiunilor, pentru că prin aceasta vor fi eliminate, dintre mijloacele de probă, înregistrările realizate cu respectarea legii, iar modificarea art. 168 Cod procedură penală va duce la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziţii informatice şi va îngreuna dovedirea unor infracţiuni, fără nici un argument obiectiv.

Prin modificarea art. 223 alin .2 Cod procedură penală nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor de corupţie, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor contra capacităţii de apărare a României, infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, dacă comit aceste infracţiuni fără violenţă. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte şi cei ai unor infracţiuni mai puţin grave (falsificare de monedă) şi se poate da naştere unei stări de insecuritate în societate.

PSD şi ALDE, dar şi UDMR şi PNL într-o mai mică măsură, au depus o serie de amendente la Codul Penal şi Codul de Procedura Penală, folosind că pretext transpunerea unei directive UE. Amendamentele adaugă la directiva şi par să fie gândite cu dedicaţie pentru salvarea unor categorii anume de inculpaţi, altele limitează drastic mijloacele de proba, iar unele reprezintă intimidări evidente la adresa anchetatorilor.  

Limitarea mijloacelor de probă

Una din modificările anunţate este un amendament PSD – ALDE vizează limitarea mijloacelor de probă.

La art. 97, lit. e) a alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins (definirea mijloacelor de proba) 

”e) înscrisuri, rapoarte de expertiză, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;”. Din definitie este eliminat raportul de constatare ca mijloc de proba. În plus, se abrogă alineatul care oferă posibilitea procurorilor să utilizeze „orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.”

Potrivit iniţiatorilor PSD&ALDE: „Se impune eliminarea rapoartelor de constatare din rândul probelor, având în vedere că acestea sunt întocmite de angajaţi ai acuzării, fiind evident că ele pot fi uşor influenţate de acuzare. În aceste condiţii, singurele probe pe baza cărora instanţele îşi pot fundamenta soluţiile sunt doar expertizele, care trebuie realizate în mod nepărtinitor, obiectiv, cu participarea experţilor-parte desemnaţi şi cu posibilitatea de a se formula apărări”.

Specialiştii în drept penal consultaţi de Hotnews consideră că aceste modificări limitează tipul probelor care pot fi utilizate într-o anchetă. De pildă, camerele de luat vederi stradale, nefiind enumerate în mod explicit la definiţia mijloacelor de proba, nu mai pot fi utilizate. De pildă, în cazul crimei de la metrou, imaginile luate de camerele n-ar mai putea fi utilizate ca mijloace de probă. 

Ce spune procurorul Lăncrănjan

„De ce te afectează pe tine schimbările din Codul de procedură penală?”, sunt întrebările la care încearcă să găsească răspuns Alexandra Carmen Lăncrănjan. Postările pe facebook au fost scrise după anunţul că astăzi au loc discuţii privind modificările codurilor penale. Alexandra Carmen Lăncrănjan arată că „în anchetă procurorul foloseşte constatarea tehnico-ştiintifică pentru o mulţime de situaţii urgente: când vrea sa descopere repede a cui este amprenta într-o spargere de locuinţă, când vrea să stabilească dacă suspectul furniza droguri sau o altă substanta, când vrea să afle care au fost cauzele unei morţi suspecte”.

Prima postare

Alexandra Carmen Lăncrănjan: „De ce te afectează pe tine schimbările din Codul de procedură penal?

postare lancranjan

In anchetă procurorul foloseste constatarea tehnico-ştiintifică pentru o mulţime de situaţii urgente: când vrea sa descopere repede a cui este amprenta într-o spargere de locuinţă, când vrea să stabilească dacă suspectul furniza droguri sau o altă substanta, când vrea să afle care au fost cauzele unei morţi suspecte.

Eliminarea constatarii tehnico- ştiintifice dintre probele permise înseamnă ca niciunul dintre aceste cazuri nu va putea fi făcut repede.

Daca ai descoperi ca cineva ţi-a furat din casă ai vrea să aştepti o lună să afli cine a fost?

Daca ar deceda cineva apropiat ai vrea să ştii acum cauza sau mult mai târziu?”

Intimidarea martorilor şi victimelor

La art. 83, după litera b) se introduc două  noi litere, literele b1) şi b2), cu următorul cuprins ( referitor la drepturilor inculpatului) 

”b1) dreptul să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, să formuleze plângeri, cereri, memorii şi obiecţiuni;

b2) poate solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Absenţa sa nu împiedică efectuarea actului.”  

Potrivit iniţiatorilor PSD&ALDE: „Este necesar ca inculpatul să aibă dreptul de a participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală la care doreşte să participe în cursul urmăririi. Astfel, acesta este cel care cunoaşte cel mai bine circumstanţele faptei şi poate să exercite efectiv apărări, având în vedere că avocatul nu ştie ce cunoaşte un martor şi ce ar putea fi acesta întrebat astfel încât să fie aflate cât mai rapid şi mai corect circumstanţele faptelor săvârşite.”

Explicaţie, potrivit Hotnews, în cazul unui dosar de trafic de persoane, inculpatul, adica şeful unui grup de crimă organizata, va putea participa la audierea victimelor. In felul acesta, pe durata anchetei, persoana vatamată va fi tot timpul în prezenta inculpatului. Sansele anchetatorilor de a obtine marturii valoroase si de a afla adevarul scand considerabil. Replicaţi aceasta situaţie în toate cazurile de violenţă în familie, violuri, trafic de minori etc, în care inculpatul va avea dreptul sa fie prezent la audierea victimei.

Alexandra Carmen Lăncrănjan: „Tu ce ai spune dacă persoana de care îţi este frică te-ar privi în fiecare secundă din audiere?”

A doua postare

Alexandra Carmen Lăncrănjan: „De ce te afectează pe tine modificările Codului de procedură penală? #2

postare lancranjan

Ioana este într-o relaţie abuzivă de câţiva ani. În fiecare zi este jignita si amenintata de partenerul ei si convinsa ca nu poate sa iasa din acest calvar. Într-o zi lucrurile degenerează şi Ioana ajunge la spital în urma bătăilor.

Procurorul deschide o anchetă penală. Legea acum îl obligă să ia măsuri pentru a proteja victima. Ioana este audiată cu privire la cele întamplate şi încurajată să spună ce i s-a întâmplat deoarece este în siguranţă.

Modificarile Codului de procedura penala dau posibilitatea suspectului de a fi prezent la audierea Ioanei. De maine Ioana va fi nevoită sa declare ştiind că agresorul este în fiecare moment în aceeaşi cameră!

Desi victimele trebuie protejate! Ne spune tot o Directivă! Iar drepturile suspectului erau apărate prin prezenţa avocatului.

La fel se poate întampla în cazul traficului de persoane, a victimelor violenţei, în cazul grupărilor infracţionale!

Tu ce ai spune daca persoana de care îţi este frică te-ar privi în fiecare secundă din audiere?”

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite