Procesul în care fosta şefă DIICOT Alina Bica este judecată alături de fostul ministru Adriean Videanu se apropie de final. Sentinţa finală pe 26 iunie
0
Curtea Supremă va audia astăzi ultimii martori în dosarul în care fosta şefă DIICOT, Alina Bica, este acuzată de favorizarea făptuitorului, dosar în care a fost condamnată în primă instanţă la 4 ani cu executare. În acelaşi dosar, fostul ministru Adriean Videanu a fost achitat pentru complicitate la abuz în serviciu.
Judecătorii Curţii Supreme care s-au pronunţat în pe fond în acest dosar au susţinut că fosta şefă a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Alina Bica, a pus la cale un plan minuţios de îngreunare a tragerii la răspundere penală a milionarului Ovidiu Tender, judecat în dosarul Rafo-Carom. În acelaşi dosar, Bica a fost achitată pentru favorizarea fostului ministru al Economiei, Adriean Videanu
În ianuarie 2017, Alina Bica a mai primit o condamnare la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în legătură cu intervenţii pentru clasarea unui dosar în care era implicat omul de afaceri Horia Simu. Curtea Supremă este aşteptată să pronunţe o sentinţă definitivă şi în acest dosar.
Fosta şefă a DIICOT a părăsit România şi se află în Costa Rica. La ultimele termene, avocatul Alinei Bica, aflată în prezent în Costa Rica, a depus mai multe cereri pentru ca fosta şefă DIICOT să fie audiată în acest dosar prin videoconferinţă sau comisie derogatorie. Acesta a invocat mai multe motive care să justifice absenţa clientei sale de la audieri, de la motive de sănătate la invocarea statutului de refugiat politic. Judecătorii de la Curtea Supremă au respins toate aceste cereri considerând că documentele depuse de avocatul fostei şefe DIICOT nu dovedeau imposibilitatea acesteia de a se prezenta la proces şi nici că ar beneficia de statutul de refugiat.
Declaraţiile soţiei lui Ovidiu Tender
Nicole Tender a explicat judecătorilor în ce împrejurăric a cunoscut-o pe Alina Bica.
”O cunosc pe Alina Bica din 2006, 4 martie, pentru că în acea zi Ovidiu Tender, care încă nu era soţul meu, a fost arestat în dosarul Carom, dosar în care a şi fost condamnat. Am fost cu avocatul soţului meu în acea zi la sediul DIICOT, pentru a obţine aprobarea de a-l vizita pe perioada arestului preventiv. Bica Alina care instrumentase dosarul soţului meu şi de la care trebuia să obţin aprobare pentru a-l vizita în arestul preventiv, iniţial mi-a spus că nu-mi aprobă cererea că nu sunt căsătorită cu Tender Ovidiu, şi în consecinţă nu am dreptul să-l vizitez. În cele din urmă, Bica Alina mi-a aprobat cererea. Următoarea întâlnire cu inculpata a fost în 19 iun 2006, când împreună cu avocatele noastre am solicitat să găsim o metodă, astfel încât soţul meu care era încă arestat să poată să-şi declare copilul care se născuse cu o zi mai devreme. În cele din urmă, i s-a permis să fie adus la Primăria sector 5 pentru a declara copilul. În acel moment, Alina Bica s-a împrietenit cu una din avocatele soţului meu, Laura Vicol. În anul 2009, după ce soţul meu a fost trimis în judecată de către inculpata Bica Alina m-am întâlnit cu aceasta şi avocata Vicol la unul dintre restaurantele din spatele sediului DIICOT. Cu această ocazie, în prezenţa avocatei Laura Vicol, inculpata Bica, mi-a spus “că ea nu are nicio vină pentru acest dosar, referindu-se la dosarul Carom, şi în plus că dosarul fusese fabricat de SRI, şi că ştie că soţul meu este trimis în judecată fără să încalce nicio lege”. Când au trecut anii şi am văzut că inculpata Bica Alina l-a trimis în judecată pe Tender pentru instigare la abuz în serviciu la propria să firma, în calitate de acţionar majoritar, şi nici măcar în calitate de director general, am realizat că a încălcat convenţia ONU DIN 2003”, a spus Nicoleta Tender.
Martora a declarat că i-a făcut Alinei Bica mai multe cadouri scumpe. ”După anul 2009 am început să mă văd destul de des cu inculpata Bica la acelaşi salon de coafor, care aparţinea doamnei avocat Laura Vicol. În această perioadă de timp am cunoscut-o şi pe sora inculpatei, Anca, pe care am ajutat-o la medicul care mă trata şi pe mine. Eu personal am fost de cinci ori la părinţii ei acasă şi de două ori cu soţul meu. Vizite făcute în perioada 2011-2013, în Făgăraş. (...) Este normal să ne facem cadouri, toată lumea o face. La data când Bica a fost numită secretar de stat în Ministerul Justiţiei i-am făcut cadou din proprie iniţiativă o statuie de bronz care reprezenta justiţia. I-am mai făcut cadou un ceas Rolex, care i-a plăcut şi i l-am cumpărat de la Paris, cred că valora 7 sau 8000 de euro, şi care îl purta sora ei Anca. I-am luat şi poşetă, Louis Vuitton, cu o valoare de 2 sau 3000 de euro. Inculpata nu mi-a cerut să-i fac cadouri, i le făceam aşa. Dacă mi-a zis că-i place ceasul meu Rolex, atunci am considerat că îşi doreşte un astfel de obiect, motiv pentru care i l-am achiziţionat. Dosarul Carom în care era trimis în judecată soţul meu, era pe rol din 28 august 2006 şi s-a finalizat în 2015 - perioada în care eu îi făceam cadouri”, a declarat soţia lui Tender.
Nicole Tender: ”La una din societăţile noastre l-am angajat pe un apropiat al inculpatei, Mihăilescu Ionuţ. Această persoană lucrase cu Bica Alina în minister şi la fost şi ofiţer de poliţie judiciară în dosarul în care a fost condamnat soţul meu.
Inculpata Bica venea la biroul firmei nostre de regulă sâmbăta, şi în prezenţa mea i-a spus că o să-l schimbe pe dl Mirel Rădescu cu un alt procuror şi a adus-o pe dna Curelaru. Discuţia a fost în prezenţa mea. Înainte de această discuţie, cineva ne-a sfătuit să-l angajăm că avocat pe fratele dl procuror Vlădescu pentru a crea o incompatibilitate. L-am vizitat de două ori pe avocatul Vlădescu şi acesta a cerut un onorariu de 100.000 euro şi atunci soţul meu, auzind cuantumul onorariului, i-a spus inculpatei Bica să schimbe procurorul. Şi la următorul termen a venit alt procuror de caz”.
Nicole Tender: ”Împreună cu soţul meu şi inculpata Bica am fost la reşedinţa Ambasadorului Israelului în România. Când Bica a fost nimita la şefia DIICOT, în cauza soţului meu era avocat şi dl Victor Ponta, pe perioada arestului preventiv.
Inculpata Alina Bica s-a apropiat mai mult de familia noastră datorită relaţiilor soţului meu, inclusiv cu ambasadori. Ea îşi dorea să ajungă procuror general şi a motivat că prietenia ei cu Udrea Elena o s-o ajute să ajungă procuror general, că prietenia era în acest scop”.
Vizita la reşedinţa ambasadorului Olandei
Nicole Tender: ”După instrumentarea de către DIICOT privind nişte tablouri furate din Olanda şi arse la Tulcea, i-am făcut cunoştiinţă cu ambasadorul Olandei şi cu soţia acestuia. A mai fost dânsa, înainte de Crăciun în 2014, înainte ca Bica să plece în Canada, am fost invitaţi la reşedinţa ambasadorului Olandei. Ea a păstrat legătura cu cei doi ambasadori în această perioadă. Mi-a spus, în timp ce dosarul Carom era pe rolul instanţei, că îi pare rău. Bica mi-a cerut să vindem fabrica de la Făgăraş, Upruc Făgăraş, unei persoane recomandate de ea, cu plata în rate. Inculpata Bica i-a spus soţului meu că o să vorbească să-l achite. A spus că o să vorbească cu dna judecator şi cu dna procuror, lucru care am înţeles că s-a şi întâmplat. Procurorul de caz la termenul din noiembrie 2014, dna Curelaru, a pus concluziile de condamnare cu suspendare pentru soţul meu”.
Mihail Udroiu, fostul consilier al Alinei Bica: Le spunea celor din birou să nu răstoarne statueta din bronz
Tot astăzi a fost audiat şi martorul Mihail Udroiu, fostul consilier al Alinei Bica, acesta explicând magistraţilor modul în care fosta şefă a DIICOT a decis schimbarea procurorului de caz din dosarul CAROM.
„În luna iulie 2013, la sediul DIICOT Craiova a existat un incident legat de nedeclararea unei căi de atac împotriva unei hotărâri. În acest context, Alina Bica a dispus verificări la toate structurile teritoriale. Astfel, cred cp i s-a suerat doamnei procuror Ştefănescu de către Alina Bica ca procurorii cu cea mai mare vechime să se ocupe de dosarele aflate pe rolul Curţii Supreme. După această decizie procurorul Rădescu nu s-a mai ocupat de dosarul CAROM, un dosar la care lucrase mulţi ani, iar acest lucru l-a supărat”, a specificat Udroiu.
Martorul a încercat să explice instanţei şi motivele care au facut-o pe fosta şefă a DIICOT să ceară condamnarea cu suspendare a omului de afaceri Ovidiu Tender în dosarul în cauză.
„De la Alina Bica ştiu că în cauza CAROM, trebuiau puse concluzii de condamnare a inculpaţilor cu pedepse de închisoare cu suspendare. Ştiu că argumentele pentru care Alina Bica a cerut să se pună concluzii de condamnare cu suspendare pentru inculpaţi vizau, în primul rând, geneza cauzei. Tot de la Bica Ştiu că Tender săvârşise faptele de care era acuzat într-o circumstanţă în care căuta săâşi recupereze un prejudiciu. În al doilea rând, au existat interpretărică Tender fusese trimis în judecată pentru savârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu la propria firmă, astfel că se disca dacă se mai putea menţine acuzaţia în acest context. În al treilea rînd, mai ştiu că alte aspecte vizau data comiterii faptelor şi durata mare a procedurii judiciare în faţa primei instanţe, durată despre care am înţeles că era de peste cinci ani”, a completat Mihail Udroiu.
Acesta a confirmat existenţa statuii de bronz, reprezentând justiţia oarbă, despre care Nicole Tender a declarat că i-a făcut-o cadou Alinei Bica.
„Nu pot spune dacă în biroul Alinei Bica se găsea o statuetă din bronz reprezentând justiţia, dar sigur am văzut-o în biroul său de la Ministerul Justiţiei. Ştiu, pentru că în biroul de la Minister aveau loc şedinţele direcţiilor pe care le coordona şi le trăgea atenţia participanţilor să aibă grijă să nu se răstoarne. Era destul de grea, am înţeles. Nu cunosc nimic de provenienţa statuii respective”, a spus Mihail Udroiu în faţa magistraţilor instanţei supreme.
Avocatul Alinei Bica: Lămuriri din partea DNA cu privire la implicarea SRI în dosar
Judecătorii Curţii Supreme au acceptat cererea înaintată de avocatul Alinei Bica de a emite o adresă către DNA prin care sunt solicitate lămuriri privind implicarea SRI în dosar, în baza primului protocol desecretizat, cel încheiat între Serviciu şi Parchetul General.
Avocaţii au cerut o adresă similară şi privind protocolul SRI-Parchetul General-ÎCCJ, însă instanţa a respins cererea, motvând că în dosar nu au existat mandate de siguranţă naţională.
Judecătorii au subliniat că răspunsul de la DNA trebuie să ajungă tot marţi, până la ora 17:00, când se va relua şedinţa.
Se încarcă comentariile...
