VIDEO Preşedintele Iohannis, la bilanţul Parchetului General: „Românii nu-şi doresc ca infractorii să facă legea, iar magistraţii să fie supuşi acestora”

Preşedintele Klaus Iohannis participă astăzi la şedinţa de bilanţ a Ministerului Public pe anul 2017, după ce în urmă cu o săptămână a participat la bilanţul DNA unde a afirmat că asistăm la manifestări virulente ale disperării în încercarea clară de a subordona justiţia politicului, în care nişte inculpaţi şi condamnaţi penal s-au unit. Şefa DNA a ajuns cu 20 de minute mai devreme la Ministerul Public.

UPDATE Şeful Poliţiei Române, Cătălin Ioniţă, a informat miercuri, la prezentarea bilanţului Ministerului Public pe anul 2017, că IGPR are în lucru aproape 1,6 milioane de cauze aflate sub coordonarea procurorilor.

"Activitatea Ministerului Public, performanţele obţinute şi aspectele pe care astăzi le evaluaţi nu pot fi desprinse de munca pe care poliţitii cu atribuţii de poliţie judiciară o fac sub coordonarea procurorilor sau prin delegare din partea acestora. Recent, am finalizat o evaluare a situaţiei din Poliţie şi aş vrea să vă vorbesc despre ceea ce înseamnă munca poliţiştilor alături de procurori. Volumul de muncă în instrumentarea cauzelor penale este unul consistent, Poliţia având în lucru aproape 1,6 milioane de cauze sub coordonarea procurorilor", a declarat Ioniţă.

UPDATE Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a declarat miercuri, la bilanţul Parchetului General, că magistraţii nu trebuie să aibă atitudini care să lase loc de suspiciune şi a remarcat că bilanţul Inspecţiei Judiciare arată creşterea abaterilor săvârşite cu rea-credinţă. "La bilanţul Inspecţiei Judiciare de ieri am remarcat o concluzie, din păcate, destul de nefericită, aceeaşi ca şi anul precendent, tot la Inspecţia Judiciară, şi anume aceea că deşi numărul acţiunilor disciplinare a scăzut, a crescut numărul abaterilor săvârşite cu rea-credinţă şi gravă neglijenţă. Comportamentul nostru este cel de natură a contribui la ridicarea încrederii în actul de justiţie", a spus preşedintele ÎCCJ.

„„În România, de 28 de ani, Justiţia traversează perioade interesante, pentru că din patru în patru ani a început sau s-a finalizat ceea ce, în opinia unora, înseamnă reformă a Justiţiei. Rezultatele cred că le vedeţi cu toţii: legi multe, neclare şi imperfecte, instanţe supraaglomerate, lipsă de infrastructură, sistem haotic al căilor de atac, noi coduri, nu a fost scutită nicio materie, nici penală, nici civilă, care au avut drept efect prelungirea, îngreunarea procedurilor, afectarea a ceea ce se cheamă dreptul la judecată într-un termen rezonabil şi mai cu seamă crearea unei noi practici neunitare.”

„Vă rog să mă credeţi că mă rog la Dumnezeu ca acest dosar să nu vină, într-o formă sau alta, destul de curând la Înalta Curte, pentru că pur şi simplu Înalta Curte nu are unde să-l depoziteze”.

UPDATE Klaus Iohannis: Observăm în media interesul tot mai mare pentru soarta unor inculpaţi penali. Se încearcă acreditarea ideii că procurorii sunt inamicii societăţii. Dimpotrivă ei sunt de partea legii. Românii nu-şi doresc ca infractorii să facă legea iar magistratii să fie supuşi acestora.

„Este obligatorie existenţa unui cadru normativ predictibil, în care magistraţii să-şi desfăşoare activitatea fără influenţa vreunei majorităţi conjucturale şi vremelnice. Din păcate, acum nu se discută despre chestiuni de fond, ci se încearcă intimidarea celor care aplică legea. De aceea este important ca magistraţii să nu uite rolul pe care-l au nu doar în a aplica legea ci şi acela de model de moralitate. Erorile şi abuzurile trebuiesc eliminate prin măsuri ferme. Cea mai bună apărare împotriva denigrării unei profesii este apărarea unui standard de etică înalt”.

„Privind spre viitor susţin că trebuie găsite măsuri pentru reducerea problemelor cu care se confruntă curţile şi parchetele. România are nevoie de o legislaţie care să pună accentul pe măsurile preventive de combatere a infracţiunilor.”

„A devenit un obicei să dezbatem statutul procurorului, făcându-se referire la articolul din legea fundamentală ce afirmă că activitatea procurorilor se desfăşoară sub autoritatea ministrului Justiţiei. Este vorba de autoritate şi nu de subordine. Aceasta este o confuzie deliberată pentru a se induce un control mai amplu decât cel prevăzut în Constituţie”.

„Românii nu-şi mai doresc ca infractorii să facă legea iar magistraţii să fie supuşi acestora. Justiţia este un serviciu public iar cetăţenii au aşteptări mari de la magistraţi.”

„Vă asigur că voi rămâne un sustinător ferm al unei justiţii independente”.

UPDATE „Coordonatele majore ale activităţii procurorilor în anul 2017 au constat în volumul mare al cauzelor de soluţionat, complexitatea deosebită dată de obiectul şi natura acestora, numărul mare de persoane implicate, diversitatea ariilor sociale şi juridice din aceste speţe şi abordarea multidisciplinară a cauzelor, unele din acestea cu reverberaţii în istoria recentă a României. Astfel, în anul 2017, procurorii au avut de soluţionat 1.752.067 dosare, din care au soluţionat 533.040 dosare, 59.839 de inculpaţi fiind trimişi în judecată (circa 3882 inculpaţi minori), din care arestaţi preventiv 6092“, a spus Augustin Lazăr. 

Procurorul general a amintit mai multe cauze penale reprezentative soluţionate în anul 2017: dosarul titlurilor de revoluţionari, care a prejudiciat statul cu peste 14 milioane de lei, dosarul Hexi Pharma, dosarul tezaurelor antice şi dosarul Mineriadei.

„Aproape 60.000 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, dintre care aproape 4.000 sunt minori - un număr care trebuie să ne pună pe gânduri. Au fost arestaţi preventiv circa 10% - măsurile preventive au fost aplicate echilibrat, fără excese“, a mai precizat Lazăr.

Potrivit bilanţului pe anul trecut, prezentat miercuri de procurorul general Augustin Lazăr, 1.491 de inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru infracţiuni de violenţă, reprezentând 2,5 la sută din totalul inculpaţilor trimişi în judecată. Dintre cele 1.265 de victime ale acestei infracţiuni, 845 au fost minori.

În cazurile în care copiii au fost victime ale părinţilor, 223 de persoane au fost victime ale infracţiunilor contra persoanei, din care 162 minori, 62 de persoane au fost victime ale omoruri, tentativă şi faptă consumată, dintre care 28 de minori,  57 de persoane au fost victime ale lovirilor sau altor violenţe, dintre care 31 de minori, 44 de persoane au fost victime ale violului, dintre care 37 de minori şi 622 de persoane au fost victime ale abandonului de familie, dintre care 557 de minori.

De asemenea, în cazurile în care au fost victime fraţi sau surori din familie, 132 de persoane au fost victime ale infracţiunilor contra persoane, dintre care 18 minori, 43 de persoane au fost victime ale omorului, tentativă şi faptă consumată, 68 de persoane au fost victime ale lovirilor sau altor violenţe şi 14 persoane au fost victime ale violului, dintre care 12 minori.

UPDATE La Parchetul General a ajuns şi preşedintele Klaus Iohannis.

UPDATE Sunt asteptati reprezentaţi ai ambasadelor SUA, Marii Britanii, Germania, Norvegia, Finlanda, Malaesia, Franţa şi Italia. 

Laura Codruţa Kovesi a ajuns mai devreme şi s-a aşezat în primul rând.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, marele absent de la Bilanţul DNA este aşteptat să lipsească şi de la acest eveniment, ministrul având programată la aceeaşi oră participarea la întâlnirea cu membrii Comisiei pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizare a executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului din Senat.

În urmă cu o săptămână, prezent la bilanţul DNA, preşedintele Iohannis a avut un mesaj mult mai dur şi direct, relativ la declaraţiile anterioare, pe tema independenţei Justiţiei şi a încercărilor de influenţare a acesteia.

„Cetăţenii îşi doresc o Românie demnă, o justiţie dreaptă şi o societate în care cei care se plasează sau încearcă să se plasese deasupra legii răspund pentru faptele lor, indiferent de funcţie, avere sau statut social. Încrederea în justiţia din România este dată de cei care o însufleţesc. Magistraţii sunt repere. Integritatea lor trebuie să rămână standard de referinţă pentru societate. Abaterile individuale care riscă să afecteze prestigiul întregului corp trebuie combătute“, a adăugat preşedintele.

El a arătat, de asemenea, că incertitudinea generată de multiplele modificări legislative adoptate de Parlament anul trecut dăunează grav societăţii româneşti.

„Am deplină încredere că instituţiile statului cu atribuţii în domeniu vor continua să se manifeste atunci când independenţa justiţiei este în pericol. Procesul de transformare democratică a unei societăţi este de durată. Cred că România are nevoie de o lege care să pună mai mult accent pe măsurile de prevenire a faptelor de corupţie şi pe educarea românilor, în special a tinerilor. Prin activitatea sa, DNA a arătat că principiile statului de drept sunt realităţi. Veţi avea în mine un partener şi un susţinător al aplicării acestor principii. Vă urez în continuare mult succes“, a încheiat preşedintele Iohannis.

La prezentarea bilanţului DNA nu a participat niciun membru al Guvernului.

Procurorul general Augustin Lazăr a afirmat, la bilanţul DNA, că anul 2017 a fost un an sensibil, însă nu ar dramatiza în sensul că a fost greu, spunând că, atunci când sunt valuri, magistraţii îşi pot da măsura profesionalismului.

„Anul 2017 într-adevăr a fost un an mai sensibil, mai complicat. Nu aş dramatiza, în sensul că a fost un an greu. Când mă uit în sală, văd magistraţi ai Ministerului Public care au ajuns la maturitatea profesională şi care acum trebuie să demonstreze că pot face faţă problemelor adevărate. (...) Atunci când sunt valuri ne putem da măsura profesionalismului“, a afirmat atunci Augustin Lazăr.

Într-un interviu recent procurorul general a declarat că, văzând problemele care au apărut în mediul public în ultima perioadă, a constatat că este absolut necesară „o acţiune de scanare pe toată suprafaţa Ministerului Public, a tuturor vulnerabilităţilor care există în unităţile de parchet“.

„Noi trebuie să acţionăm preventiv, probleme disciplinare, dosare lăsate în nelucrare de mulţi ani, deşi noi avem un ordin care impune verificarea periodică a tuturor dosarelor care întârzie, iar de cele mai multe ori sunt dosare complexe, în care trebuia să fie făcută expertiza, cooperare judiciară internaţională, dosare în care s-au ivit conflicte de competenţă între diverse structuri ale Ministerului Public, şi au circulat dosarele de la o structură la alta“, a susţinut Lazăr.