UPDATE Elicopter prăbuşit în Siutghiol. Procurorii încep urmărirea penală pentru ucidere din culpă. Guvernul a solicitat un audit extern
0Procurorii militari au început urmărirea penală în dosarul privind prăbuşirea elicopterului SMURD în lacul Siutghiol, in rem, pentru ucidere din culpă, neluarea şi nerespectarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă.
UPDATE „Am toată compasiunea şi toată solidaritatea. Vreau să le mulţumesc celor care îşi fac datoria. Am primit primele concluzii de la Ministerul Afacerilor Interne. Eu cred că ar fi nevoie în continuare să aflăm cum s-a ajuns la această tragedie, iar pentru Departamentul de Situaţii de Urgenţă vreau să găsim soluţia unui audit extern, pentru că am investit şi investim foarte mult în acest departament, este nevoie de proceduri bine puse la punct”, a declarat premierul Victor Ponta.
„Vreau să avem în continuare respect pentru sistemul de intervenţii în situaţii de urgenţă, deşi sistemul de urgenţă nu e perfect şi poate fi îmbunătăţit. Orice formă de vinovăţie va fi asumată”, a completat Ponta.
Specialişti: Medicii nu aveau cum să ajungă la apă
Specialişti în medicină de urgenţă susţin că este greu de stabilit dacă procedurile, care există, au fost respectate. „În momentul în care este cod roşu, adică urgenţă majoră, serviciile de ambulanţă intră sub coordonarea Ministerului de Interne, iar noi suntem simpli executanţi, decizia este la ei. În schimb, procedurile sunt stabilite ştiinţific de Ministerul Sănătăţii”, a explicat Horia Simu, membru în comisia de Medicină de Urgenţă din Ministerul Sănătăţii.
Surse medicale arată că maşinile folosite de SMURD au o dotare superioară. „Nu asta a fost problema acolo, ci faptul că medicii de pe ambulanţă nu aveau cum să ajungă pe apă, la victime. Aici a fost problema. Ambulanţa şi SMURD-ul au ajuns la timp. Există ambulanţe pe apă şi chiar una care poate fi folosită pe gheaţă, dar ele sunt folosite strict pe Dunăre, pentru că accesul este greoi”, susţin sursele citate.
Tot legat de dotări, reprezentanţii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă arată că revizia tehnică a echipamentelor din dotare se face periodic. „Orice echipament are o normă de verificare, nu există norme unice”, spune şi Anca Onofrei, de la IGSU, adăugând că maşinile folosite la intervenţii medicale de paramedici şi medicii SMURD nu au o vechime mai mare de cinci ani. În schimb, vechi de 20 de ani sunt autospecialele folosite la incendii, completează Onofrei.
Costumele de scafandri, inadecvate
Pe de altă parte, specialiştii susţin că şi costumele de protecţie folosite de scafandrii care au intervenit în apele Lacului Siutghiol, imediat după prăbuşirea elicopterului SMURD, nu au fost cele adecvate. Aceştia arată că scafandrii s-au scufundat cu costume rezistente la frig până la valoarea de 10-12 grade, intitulate în terminologia de specialitate „wet suit”. În după-amiaza de luni, când a avut loc tragicul accident, apa Lacului Siutghiol avea temparaturi de 3-4 grade Celsius. Specialiştii atrag atenţia că un scafandru echipat în „wet suit” nu poate rezista în apă, la temperatura de 2-3 grade, mai mult de 5-10 minute fără să îngheţe.
Concret, pentru intervenţii de genul celei din Siutghiol, scafandrii au nevoie să fie echipaţi cu costume „dry suit”. În acest tip de costum nu intra apa, din acest motiv fiind folosit în ape foarte reci, chiar şi sub gheaţă. Costumul “dry suit” este mai larg pentru ca, pe dedesubt, scufundătorul să poarte haine groase, care să-i ţină de cald. Costumul, în sine, nu ţine de cald, doar te ţine uscat. Îmbrăcămintea de dedesubt asigură căldura. Costumele “dry suit” sunt sigilate la gât şi membre şi nu permit să intre apa. . De obicei, parte din costum sunt şi cizmele, astfel rămân de protejat doar mâinile şi capul. Aceste costume păstrează temperatura optimă a corpului, la temperaturi scăzute şi la vânt puternic.
Cele “wet”, sunt de diferite grosimi, de la 2.5 până la 9 mm. Cu cât costumul este mai gros, poţi să intri în apă mai rece. Apa intra şi se încălzeşte de la corp, formând un fel de peliculă fină, încălzită de la temperatura corpului. Dar apa circulă, motiv pentru care nu sunt recomandate pentru scufundări în ape sub 10-12 grade Celsius.
Cel de-al treilea tip de costume de scufundare – „body suit” – sunt costume de corp neizolate, aşa că sunt menite pentru a oferi protecţie suplimentară sau doar pentru scufundările în apă caldă. Ele oferă şi protecţie împotriva razelor solare.
Procurorii au extins urmărirea penală pentru ucidere din culpă
Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti care anchetează cauzele privind accidentul aviatic din judeţul Constanţa au dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunile de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
Totodată, procurorii au extins urmărirea penală pentru ucidere din culpă, având în vedere faptul că toate cele patru persoane aflate la bordul elicopterului SMURD au decedat în urma accidentului aviatic din 15 decembrie.
Anchetă militară
Procurorii militari şi specialişti criminalişti au făcut, luni şi marţi, cercetarea la faţa locului şi au dispus măsurile procedurale necesare. Medicul Laura Vizireanu (39 de ani), asistenta Gabriela Harton (38 de ani), care era însărcinată, pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu (47 de ani) şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani), şi-au pierdut viaţa în urma accidentului aviatic din Constanţa.
Elicopterul SMURD care s-a prăbuşit luni după-amiază în lacul Siutghiol transportase un pacient cu embolie pulmonară de la Tulcea la Spitalul Judeţean din Constanţa şi se întorcea de la Aeroportul ”Mihail Kogălniceanu”, unde alimentase cu combustibil.
La momentul decolării, condiţiile meteo erau bune, vizibilitatea de peste şase kilometri, iar elicopterul SMURD efectua un zbor cu vizibilitatea solului, ceea ce înseamnă că zbura sub 3000 de metri altitudine, potrivit ROMATSA.
Intervenţie ”reuşită”, victimele au murit
Elicopterul SMURD s-a prăbuşit în apele reci ale lacului Siutghiol la ora 14.10. Accidentul a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial marţi, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă, potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
Secretarul de stat în MAI Raed Arafat a declarat, marţi, că informaţiile de până acum arată că s-a intervenit în timp util, precizând că primul echipaj a ajuns la faţa locului la ora 16.25, după apelul la 112 înregistrat la ora 16.11.
Întrebat, de asemenea, cum s-ar fi putut interveni pentru ca cele patru persoane să fie salvate, Raed Arafat a răspuns: ”Sunteţi convinşi că aceste patru persoane puteau fi salvate imediat, în viaţă? Eu nu ştiu acest lucru”.
Arafat a recunoscut că prima victimă scoasă din apă, medicul Laura Vizireanu, a fost adusă la mal cu o barcă pescărească, el spunând că împreună cu victima se afla în barcă şi un paramedic pompier.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
