Povestea sportivelor campioane prinse într-o reţea de trafic de migranţi

Povestea sportivelor campioane prinse într-o reţea de trafic de migranţi

Anca Madalina Palie FOTO Mediafax

Două sportive din Arad au fost trimise în judecată, alături de mai mulţi cetăţeni români şi străini, fiind acuzate că au ascuns la frontieră,  în portbagajul maşinii, un cetăţean turc. În schimbul acestui serviciu, una dintre fete a primit suma de 1.000 de dolari.

Ştiri pe aceeaşi temă

Surorile Anca Mădălina (28 de ani) şi Elisabeta Pălie (21 de ani), campioane naţionale la judo şi karate Kyokushin, au fost trimise în judecată săptămâna trecută  de procurorii DIICOT într-un dosar de trafic de migranţi cu cetăţeni turci- etnici kurzi, sirieni şi afgani. Una dintre surori, Elisabeta, este acuzată şi de trafic de droguri de risc.  Anca Mădălina a fost vicecampioană naţională de judo şi acum antrenează echipa de baschet în scaun rulant a Clubului Sportiv „Temerarii” Arad.

Problemele celor două femei  cu anchetatorii DIICOT au început pe 5 iunie 2014, atunci când autoturismul în care călătoreau, condus de un amic al lor, Gelu Vrabie, este oprit la punctul de trecere al frontierei Nădlac (Arad). Şoferul are un handicap locomotor şi folosea o maşină modificată. În maşină, într-un locaş special amenajat, între bancheta din spate şi portbagaj, a fost găsit cetăţeanul turc Ahmet Sever. Ce nu ştiau cele două surori este că prinderea în flagrant făcea parte dintr-o anchetă pregătită timp de mai multe luni. Ahmet fusese monitorizat pas cu pas de la intrarea în România. Familia lui plătise în Turcia, unei reţele de crimă organizată specializată în traficul de migranţi, suma de 2.000 de euro pentru a-l ajuta să treacă graniţa dintre România şi Ungaria, ţinta finală a călătoriei fiind Viena. Preţul pe care Anca Mădălina l-a primit pentru serviciul său a fost de 1.000 de dolari americani.

Cine erau liderii grupării

Reţeaua din Turcia la care au apelat rudele lui Ahmet a transportat contra-cost, pe diferite rute,  zeci de migranţi în Occident. Pentru că afacere înflorea, reţeaua s-a extins şi în România, unde au fost numiţi cordonatori Oz Ismail şi Sahin Irfan. Cei doi au recrutat gazde pentru migranţi sau şoferi pentru a-i trece graniţa în compartimente secrete, mascate în autocare, TIR-uri sau autoturisme.  Pentru că rudele migranţilor erau dispuse să plătească sume de 10.000 de euro pentru transportul unui migrant din Turcia în Europa de Vest, afacerea era promiţătoare şi s-a extins. Astfel că reţeaua din România avea aproape 15 membri. Potrivit interceptărilor, transfugii erau denumniţi „marfă”, „musafiri”, „parfumuri” sau „prieteni”.

Atunci când transporau grupuri mari de transfugi, şi erau cozi la vămi, turcii erau îngrijoraţi de soarta migranţilor ascunşi în compartimentele secrete. „E coadă foarte mare  şi ar trebui să rămână în maşină o zi. La noapte se termină treaba, mâine trebuie să treacă. Pentru că nu pot să rămână acolo în maşină foarte mult”, spunea unul dintre liderii grupării.

Cazul Ahmet Sever

Ahmet Sever a încheiat o înlegere în Turcia, pentru transportul ilegal în Europa, chiar cu unul dintre liderii grupării, Oz Ismail. Potrivit interceptărilor, deşi coordona şi grupuri mai mari de migranţi, Oz Ismail a dat o atenţie deoseobită acestui caz, întrucât nu voia să-l pună pe clientul său în pericol. El a dat ordine ca acesta să fie transportat singur şi pe o rută sigură, necompromisă. Ahmet a a intrat legal pe teritoriul României, pe 29 mai 2014, fiind transportat de Mehmet Ergin - locotenentul lui Oz Ismail. El stat aproape o săptămână ascuns într-o casă din Râmnicu- Vâlcea al unui membru al reţelei. „Vei pleca cum vei pleca. Nu se spune la telefon”, îl asigura Oz Ismail. „Noi luăm banii după ce pleci. Eu nu pot să iau banii nimănui fără să plece”, îl asigura liderul grupării pe Ahmet.
Potrivit interceptărilor telefonice,  turcii discutau codificat despre Ahmet şi îi spuneau  „pachet”, „pachetul acela” sau „cauciuc”. Ei au căutat cea mai sigură metodă de a-l trece frontiera şi astfel au ajuns la o filieră din Arad. Pe 5 iunie 2014,  Ahmet a fost transportat de un şofer român şi dus la Anca Mădălina Paliu. Toţi cei implicaţi au  fost monitorizaţi de o echipă de filaj a ofiţerilor SRI. Aceasta a suprins pe înregistratea video inclusiv momentul în care Ahmet se ascundea în compartimentul secret al maşinii.  „Săgeata ta a zburat...acum intră la primul vecin”, a transmis Mehmet Ergin, şefului din Turcia.

Într-o primă fază a anchetei, doar Anca Mădălina Pălie a recunoscut acuzaţiile procurorilor DIICOT şi a  încercat să o protejeze pe sora sa. Ea a declarat poliţiştilor că l-a cunoscut pe Ahmet pe internet, iar acesta ar fi rugat-o să o treacă graniţa fraudulos. La rândul său, Elisabeta Pălie a declarat iniţial că nu ştia că în maşină era ascunsă o persoană. După ce au văzut înregistrările de la filaj, cele două au recunoscut acuzaţiile DIICOT.

Supriza de la percheziţii: 101 de grame de canabis

Imediat după flagrantul de la Nădlac, procurorii DIICOT au percheziţionat domiciliul celor două sportive din Arad. Acasă la Elisabeta Pălie au găsit 101 grame de cannabis, din care 40 de grame erau porţionate şi ambalate în plicuri, dar şi un cântar electronic de înaltă precizie. Elisabeta a declarat că drogurile ar fi fost ale prietenului său, care era plecat în Italia, şi cu care obişnuia să consume ocazional marijuana. Tânărul nu a putut fi audiat în acest caz.  Totuşi, Elisabeta a fost trimisă în judecată şi pentru trafic de droguri de risc în modalitatea deţinerii. Tânăra a susţinut că drogurile erau pentru consum propriu, dar procurorii nu au primit această apărare. „Susţinerea sa, în sensul că este consumatoare de droguri, nu poate fi acceptată, în condiţiile în care este sportiv de performanţă (arte marţiale), participă la concursuri, ocazie cu care se efectuează testul antidoping, fapt pentru care aceasta urmează a fi înlăturată”.

Procurorii DIICOT care au intrumentat acest caz au explicat judecătorilor că România a devenit o poartă de acces şi o ţară de tranzit pentru traficul de migranţi, „această infracţiune fiind generatoare de profituri facile şi imediate”. Anchetatorii arată că migraţia ilegală comportă creşterea şi diversificarea crimei organizate, creşterea corupţiei în sectorul public, dar şi „ameninţarea teroristă pe care o poate presupune o asemenea infracţiune comisă într-un mod organizat, pe adevărate rute şi filiere ce se creează între statele de origine şi statele de destinaţie”.

 „România a devenit o poartă de acces şi o ţară de tranzit pentru traficul de migranţi”
procuror DIICOT

citeste totul despre: