Poliţia Rutieră, trasă pe dreapta de Poliţia Locală. Cât de pregătiţi sunt foştii comunitari să aplice regulamentul rutier

Poliţia Rutieră, trasă pe dreapta de Poliţia Locală. Cât
de pregătiţi sunt foştii comunitari să aplice regulamentul rutier

Poliţiştii locali ar putea primi atribuţiile Poliţiei Rutiere

Aleşii vor mai multă putere pentru poliţiştii locali. Sunt prevederile unui proiect de lege controversat, care a fost adoptat tacit de Senat, din cauză că nu a fost dezbătut în termenul prevăzut de lege.

Ştiri pe aceeaşi temă

Atribuţii extinse pentru poliţiştii locali. Asta îşi doresc mai mulţi parlamentari PNL, care au iniţiat un proiect de lege în acest sens. Proiectul a trecut de Senat, care l-a adoptat, luni, tacit, după ce termenul pentru dezbatere şi adoptare a expirat la data de 27 noiembrie 2017. Acum, legea va merge la Camera Deputaţilor, for decizional, în forma depusă de iniţatori.

Concret, iniţiativa legislativă dă Poliţiei Locale exact aceleaşi puteri pe care le are şi Poliţia Rutieră din cadrul Ministerului de Interne, adică să dirijeze traficul, să legitimeze şoferi şi să aplice amenzi de circulaţie pentru orice încălcare a Codului Rutier. Dacă va intra în vigoare, legea îi va bucura pe primari, pentru că, potrivit legislaţiei, poliţiştii locali sunt în subordinea primăriilor, iar amenzile aplicate de aceştia se varsă direct la bugetul autorităţilor locale.

Puteri depline în traficul rutier

Proiectul iniţiat de 14 parlamentari PNL modifică OUG 195/2002, privind circulaţia pe drumurile publice, adăugând şi Poliţia Locală la toate capitolele în care Poliţia rutieră are atribuţii.

Astfel, Poliţia locală va putea să îndrume, să supravegheze şi să controleze respectarea normelor de circulaţie pe drumurile publice, dar şi să ia măsuri în cazul în care se constată încălcări ale Codului Rutier. Poliţia locală va putea să legitimeze şoferii şi să aplice contravenţii.

În expunerea de motive, iniţiatorii susţin că nu fac decât să pună în acord prevederile OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice cu cele cuprinse în Legea Poliţiei Locale 155/2010. „Printre atribuţiile Poliţiei Locale se numără şi reglementări care privesc circulaţia pe drumurile publice, dar de care nu se ţine seama întrucât OUG 195/2002 nu a fost actualizată şi modificată, astfel încât şi poliţiştilor locali să li se recunoască aceste drepturi şi atribuţii pe care le au conform statutului lor. Prezenta propunere legislativă vine să modifice prevederile OUG 195/2002 cu prevederile cuprinse în Legea 155/2010, astfel încât şi Poliţia Locală să-şi poată face treaba conform statutului său legal“, se arată în expunerea de motive.

Instituţii complementare, nu identice

Oficialii Poliţiei naţionale spun că iniţiativa „lipsită de logică“. „Este lipsit de sens să ai două structuri cu aceleaşi atribuţii. Nu are nicio logică. Aceste instituţii ar trebui să fie complementare – acolo unde nu poate acţiona una, să intervină cealaltă. Nu mai spunem că această structură primeşte ordine direct de la primar, căruia i se subordonează...Nu poţi să faci din Poliţia Locală un instrument al primarului“, au explicat oficiali din Ministerul Afacerilor Interne. Potrivit acestora, Poliţia Locală a fost înfiinţată pentru a rezolva problemele municipalităţii: „Adică, ce-i deranjează pe oameni într-un oraş - parcarea aiurea, accesul pe interzis, biciclişti, pietoni. Astea sunt atribuţiile poliţiştilor locali pe linie rutieră. Cum să le dai voie să ridice permise? Oamenii vor face confuzie, nu vor ştii cine le-a luat carnetul. În nicio ţară din Europa nu este aşa ceva. Asta pe lângă faptul că legea prevede pentru ei o anumită uniformă, dar de fapt uniforma este aproape identică cu cea a poliţiştilor naţionali. Aici, nu există niciun mecanism de control, nu ştii cui să te adresezi în această situaţie“.

Confuzie între „locali“ şi „naţionali“

Poliţia Locală s-a născut în 2004 din Poliţia Comunitară, care la rândul ei a fost reorganizată din Corpul Gardienilor Publici pe unităţi administrativ-teritoriale, aflată în subordinea primăriilor, fără vreo legătură cu Ministerul Afacerilor Interne. Cu alte cuvinte, paznicii de parcuri şi de instituţii au fost transformaţi în poliţişti. 

Apoi, Poliţia Locală a primit automobile inscripţionate, câini de intervenţie şi patrulare, uniforme, motociclete şi sedii noi, dotate şi echipate. 

Ulterior, au primit şi atribuţii noi, care i-au derutat mai ales pe şoferi. Asta pentru că paznicii care odinioară păzeau panseluţele din parc, s-au transformat peste noapte în poliţişti cu atribuţii rutiere. Pe străzi se pot vedea acum motociclete cu girofar pe care scrie Poliţia Locală Rutieră, chiar şi maşini branduite în culorile autospecialelor MAI, echipate cu girofaruri roşu-albastru. 

Mai mult, angajaţii Poliţiei Locale sunt îmbrăcaţi aproape identic cu agenţii Poliţiei naţionale. Culmea este că legea chiar interzice uniformele asemănătoare cu cele ale poliţiei naţionale.

Ce atribuţii are Poliţia Locală

În acest moment, Poliţia Locală are atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, în următoarele domenii: a) ordinea şi liniştea publică, precum şi paza bunurilor; b) disciplina în construcţii şi afişajul stradal; c) circulaţia pe drumurile publice; d) protecţia mediului; e) activitatea comercială; f) evidenţa persoanelor; g) alte domenii stabilite de lege.

Concret, în domeniul circulaţiei pe drumurile publice, Poliţia Locală are următoarele atribuţii: „constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor legale privind oprirea, staţionarea, parcarea autovehiculelor şi accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staţionate neregulamentar“.

Dilema au sau nu au voie poliţiştii locali să dea amenzi de circulaţie, aşa cum o face Poliţia Rutieră, a existat încă de când s-a înfiinţat Poliţia Locală. În iunie 2017, această dilemă a fost rezolvată de Curtea Supremă, la solicitarea Avocatului Poporului. care a sesizat că instanţele dădeau decizii diferite în cazuri identice. Mai exact, unii dintre judecători considerau că amenzile rutiere aplicate de poliţiştii locali sunt ilegale pe motiv că aceştia nu au competenţa de a da amenzi, în timp ce alţii vedeau situaţia exact contrară. De aceea, Avocatului Poporului a cerut ca judecătorii să stabilească dacă Poliţia Locală îşi depăşeşte sau nu competenţele atunci când aplică sancţiuni la legea rutieră.

Pe de o parte, OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice spune că numai poliţistul rutier poate opri, legitima şi sancţiona un şofer. Pe de altă parte, Legea 155/2010 a Poliţiei Locale stabileşte că agenţii acestei instituţii au anumite atribuţii, dar limitate, în privinţa circulaţiei rutiere, fără să menţioneze însă că agenţii locali au dreptul să legitimeze şoferul şi să ceară actele vehiculului.

Judecătorii Curţii Supreme au stabilit că poliţiştii locali nu au voie să dea amenzi şoferilor în trafic şi nu le pot cere informaţii din care să reiasă cine le-a încredinţat pentru conducere maşinile.

 

citeste totul despre: