Percheziţii la CNADNR, Primăria şi Prefectura Giurgiu într-o anchetă privind încasarea online a amenzilor rutiere şi pentru lipsa rovinietei

Perchezitii

Poliţiştii au făcut miercuri dimineaţă 14 percheziţii pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Giurgiu şi Cluj la sediul unor instituţii publice şi societăţi comerciale, precum şi la domiciliile/reşedinţele unor persoane fizice. Ancheta este într-un dosar al Parchetului Curţii de Apel Bucureşti privind infracţiunea de uzurparea funcţiei cu consecinţe deosebit de grave. Procurorii au decis reţinerea subprefectului de Giurgiu.

Update Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a decis, miercuri, reţinerea pentru 24 de ore a subprefectului de Giurgiu, Laurenţiu Ţintea, şi a directorului Direcţiei de Taxe şi Impozite Locale Giurgiu, Marlena Hroniade, în cazul direcţionării ilegale a 2,27 milioane de lei în conturile Primăriei Giurgiu de pe platforma online pentru încasarea contravalorii amenzilor, au declarat surse judiciare, pentru News.ro.

Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti au decis să îi reţină pentru 24 de ore pe subprefectul de Giurgiu, Laurenţiu Ţintea, şi pe directorul Direcţiei de Taxe şi Impozite Locale Giurgiu, Marlena Hroniade, care au fost vizaţi, miercuri, de percheziţii.

Update Subprefectul de Giurgiu, Laurenţiu Ţintea şi directorul al Direcţiei de Taxe şi Impozite Locale Giurgiu, Marlena Hroniade, sunt vizaţi de percheziţiile organizate, miercuri, de poliţiştii care verifică felul în care au încheiat cu reprezentanţii unor societăţi comerciale un protocol având ca obiect încasarea on-line a contravalorii amenzilor banii nefiind viraţi către autoritatea locală. Percheziţii sunt organizate şi la sediul central al CNADNR. Prejudiciul estimat este de 2,27 milioane de lei, arată Poliţia Română, potrivit News.ro

 Platforma, care era administrată de firma Risc Consulting, nu era acreditată şi autorizată de către instituţiile abilitate pentru desfăşurarea acestei activităţi, arată Poliţia Română.

„În perioada iunie 2015–iulie 2016, au fost încasaţi peste 2.270.000 de lei, reprezentând contravaloarea amenzilor de circulaţie achitate on-line, fiind vătămate drepturile şi interesele unităţilor administrativ-teritoriale locale corespunzătoare domiciliului contravenientului sau locului de încasare, conform prevederilor legale în vigoare”, arată Poliţia Română.

Percheziţiile la CNANDR

Surse judiciare au explicat că printre instituţile vizate sunt Primăria Giurgiu, Prefectura Giurgiu şi sediul central al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNANDR).  Printre cei vizaţi de percheziţii se numără subprefectul de Giurgiu, Laurenţiu Ţintea şi directorul Direcţiei de Impozite şi Taxe Locale Giurgiu, Marlena Hroniade, arată surse din cadrul anchetei.

Potrivit procurorilor, funcţionari din cadrul unei autorităţi administrativ-teritoriale locale au încheiat cu reprezentanţii unor societăţi comerciale un protocol având ca obiect „încasarea on-line a contravalorii amenzilor aplicate la regimul rutier şi pentru lipsa rovinietei, indiferent de domiciliul contravenientului, în numele şi pe seama autorităţii administrativ-teritoriale în cauză, prin intermediul unei platforme on-line, în condiţiile în care platforma utilizată nu era acreditată şi autorizată de către instituţiile abilitate pentru desfăşurarea acestei activităţi, în baza căreia, societatea comercială implicată ar fi primit un comision de 5% din valoarea totală a amenzilor încasate”.  

Câţi bani ar fi câştigat din amenzi

În acest mod, unitatea administrativ-teritorială care a încheiat protocolul ce face obiectul cercetărilor a încasat în perioada iunie 2015 - iulie 2016 suma de peste 2.270.000 lei, reprezentând contravaloarea amenzilor de circulaţie achitate on-line, fiind vătămate, astfel, drepturile şi interesele celorlaltor unităţi administrativ-teritoriale locale corespunzătoare domiciliului contravenientului sau locului de încasare, conform prevederilor legale în vigoare.

„În cauza penală înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti  se efectuează, în prezent, acte de cercetare specifice fazei de urmărire penală in rem, fiind emise de către procuror 6 mandate de aducere, în vederea asigurării prezenţei la audieri a persoanelor implicate în activitatea infracţională”, mai arată Parchetul Curţii de Apel Bucureşti.

Organele de urmărire penală beneficiază de sprijin din partea poliţiştilor din cadrul I.G.P.R. – Direcţia de Operaţiuni Speciale, a  Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj – S.I.C.E. şi a inspectorilor din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală.