Paradoxuri poliţiste la bilanţul MAI. A scăzut numărul de poliţişti corupţi, dar a crescut numărul şefilor corupţi din Poliţie
0
Principala infracţiune sesizată în România, în 2014, rămâne furtul, cu toate că acesta este în scădere, la fel şi numărul faptelor de corupţie comise de poliţişti, după cum a anunţat şeful Poliţiei Române. În schimb, şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a precizat că numărul poliţiştilor cu funcţii de conducere anchetaţi de DNA a crescut.
Şeful Poliţiei Române, chestorul Petre Tobă, a prezentat, joi, bilanţul pentru anul 2014 al instituţiei pe care o conduce. Acesta a precizat că, anul trecut, siguranţa cetăţenilor a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani.
Acesta a ţinut să precizeze că Poliţia Română este prima instituţie la care cetăţenii apelează atunci când au o problemă.
„Volumul de muncă este impresionant, 1.370.000 de apeluri de urgenţă, 735.000 de intervenţii la 112, 150.000 de acţiuni cu efective mărite, 170.000 de stări conflictuale aplanate. Peste 8.800 de persoane aflate în pericol au fost salvate de poliţişti. (...) Astfel, 69% din cetăţeni apreciază ca bună sau foarte bună funcţionarea sistemului de ordine publică”, a spus Tobă.
Acesta a mai precizat că a scăzut criminalitatea sesizată la nivel naţional, pentru al treilea an consecutiv, şi înregistrează cea mai mică valoare din ultimii şase ani. De asemenea, şi criminalitatea stradală este în scădere şi înregistrează cea mai mică valoare din ultimii nouă ani.
Criminalitatea în mediul rural înregistrează al treilea an de scădere şi a ajuns cele mai mici valori din ultimii şase ani după ce, a precizat Petre Tobă, în anul 2012, s-a reuşit stoparea creşterii infracţionalităţii prin revenirea poliţiştilor în mijlocul comunităţii la posturile de poliţie comunale.
Chestorul Tobă a mai precizat că s-a îmbunătăţit şi siguranţa în şcoli. Potrivit acestuia, 91% din faptele penale comise în instituţiile de învăţământ au avut loc în incinta şcolilor, astfel încât acesta a precizat că este necesară o mai mare implicare a personalului didactic, a părinţilor şi a autorităţilor locale.
Totodată, şeful Poliţiei a declarat că este al cincilea an în care s-a înregistrat o scădere a riscului rutier, numărul persoanelor decedate din aceste motive scăzând cu 41%, comparativ cu valorile înregistrate în 2009.
Acesta a menţionat că infracţiunile de tâlhărie continuă trendul de scădere şi înregistrează cea mai mică valoare din ultimii 11 ani.
Furtul rămâne principala infracţiune sesizată în România, dar prezintă o scădere faţă de anul 2013, înregistrând cea mai mică valoare din ultimii patru ani.
„În cauzele economice, prejudiciul recuperat pe parcursul urmăririi penale a crescut cu 170%, iar în domeniul panificaţiei şi operaţiunilor cu cereale, evaziunea fiscală a scăzut cu 20%. Contribuţia Poliţiei Române la combaterea corupţiei s-a concretizat prin efectuarea de cercetări în 1.160 de cauze penale declinate parchetelor competente. Dintre acestea, 414 au fost declinat către DNA”, a mai spus chestorul Tobă.
De asemenea, anul trecut au fost destructurate 237 de grupuri infracţionale organizate. În cadrul acestor acţiuni au fost ridicate importante sume de bani, aur, droguri, dar şi altele.
Contre în declaraţii între Poliţia Română şi DNA
Şeful Poliţiei Române a mai declarat că, anul trecut, faptele de corupţie comise de poliţişti au scăzut cu 20%.
„Prevenirea şi combaterea corupţie în rândul poliţiştilor este o prioritate a conducerii Poliţiei Române. A manifestat toleranţă zero faţă de orice faptă de acest gen şi am intensificat cooperarea cu instituţiile abilitate, crescând schimbul de date şi informaţii. Faptele de corupţie comise de poliţişti cunosc o scădere de 20% şi, raportat la numărul total de persoane, procentul este de doar 0,2%. Totodată, a crescut cu 28% numărul cazurilor în care poliţiştii au sesizat organele abilitate refuzând să comită fapte de corupţie”, a spus Tobă.
Cu toate acestea, şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a declarat că, anul trecut, a crescut numărul poliţiştilor cu funcţii de conducere anchetaţi de DNA.
„În anul 2014, numărul poliţiştilor cu funcţii de conducere anchetaţi de DNA, a crescut. Una dintre vulnerabilităţile pe care noi le-am identificat au fost relaţii neprofesionale întreţinute cu oameni politici sau cu oameni de afaceri care erau investigaţi de către poliţişti”, a spus Kovesi.
Pe de altă parte, Kovesi a apreciat sprijinul pe care angajaţii Poliţiei Române l-au acordat procurorilor DNA în dosarele în care au fost investigaţi poliţişti suspectaţi de acte de corupţie.
„Pot să spun că şi DNA a avut procurori care au fost arestaţi pentru fapte de corupţie, poliţişti arestaţi pentru fapte de corupţie, dar este este foarte important că aceste fapte au fost identificate şi cred că se impune să analizăm cu mare atenţie cauzele care au dus la apariţia acestui fenomen, dar şi vulnerabilităţile”, a mai spus şefa DNA.
Procurorul şef al DNA a explicat că meseria de poliţist nu presupune numai drepturi, ci şi restricţii, iar una dintre aceste restricţii este păstrarea distanţei faţă de mediul politic, în aşa fel încât poliţistul „să facă ceea ce este corect şi în interesul instituţiei”.
Potrivit unor oficiali din cadrul DNA, peste 80 de poliţişti sunt cercetaţi în dosare deschise anul trecut de procurorii anticorupţie, arată Mediafax.
La bilanţul Poliţiei Române au mai fost prezenţi şi viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul de Interne Gabriel Oprea, prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, general locotenent Florian Coldea, procurorul general al României, Tiberiu Niţu şi Elena - Giorgiana Hosu, şefa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Ruşinea din bilanţ, ascunsă sub preş
Din bilanţul prezentat presei au lipsit cu desăvârşire faptele de corupţie ale angajaţilor din Ministerul de Interne. Anul 2014 a fost pentru procurorii anticorupţie unul plin cu şefi de poliţie anchetaţi, arestaţi sau trimişi în judecată.
Tobă nu a citit bilanţul ce conţine numele său
Poate cel mai răsunător caz pe care chestorul Petre Tobă a omis să-l prezinte este cel al comisarului şef Ştefan Ponea, şeful IJP Mehedinţi, care a condus la chemarea la biroul lui Victor Ponta a aceluiaşi Petre Tobă. Eforturile lui Duicu în „biroul oval“ al premierului Victor Ponta, cu Petre Tobă de faţă, urmau să-l promoveze pe şeful Poliţiei Mehedinţi la IGPR, spun procurorii anticorupţie. „Sunteţi cel mai mare şmecher! Un sfert de oră, în birou’ oval, s-a vorbit despre familia dumneavoastră!“, este celebrul SMS transmis de Duicu lui Ponea imediat după discuţii.
Şefii poliţiei, în arestul Poliţiei
La finalul anului trecut, procurorii DNA au pornit o adevărată furtună la Poliţia judeţului Bistriţa-Năsăud. Trei şefi din cadrul Inspectoratului de Poliţie au fost arestaţi pentru fapte de corupţie. Este vorba despre şeful IPJ Ovidiu Mureşan, şeful Poliţiei Rutiere Roberto Hasnăş şi şeful Poliţiei Năsăud, Leon Cloşca.
Într-un alt caz, la Braşov, şeful Poliţiei Rutiere crease un sistem simplu prin care îşi opera subalternii să dea sancţiuni anumiteor persoane.
Chestorul Valentin Pescari, şeful Poliţiei Judeţului Mureş, a ajuns să fie trimis în judecată pentru câteva basculante cu pământ. Funcţia şi gradul pe care le avea l-au ajutat să obţină 30 de autobasculante a câte 30 de tone cu pământ.
Se încarcă comentariile...
