Nepotul lui Traian Băsescu, condamnat la trei ani de închisoare. Decizia este definitivă

Dragoş Băsescu FOTO Adevărul

Dragoş Băsescu, nepotul fostului preşedinte Traian Băsescu, a fost condamnat la trei ani de închisoare de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti. Decizia judecătorilor este definitivă. El a fost condamnat pentru trafic de influenţă.

Dragoş Băsescu (35 de ani) a pretins sume de bani, a precizat pentru ce anume urmează să-şi exercite influenţa, a lăsat să se creadă că are influenţă asupra unor persoane din sistemul juridic, care ar fi putut rezolva problemele denunţătorului, ceea ce-l face – fără echivoc – autor al infracţiunii de trafic de influenţă.

Aceasta este concluzia judecătorului care a decis că Dragoş Băsescu, fiul lui Mircea Băsescu şi nepotul lui Traian Băsescu, este vinovat de trafic de influenţă şi l-a condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare. Decizia a fost contestată de tânăr la Curtea de Apel Bucureşti. Astăzi a fost primul termen din apel, dar dosarul a fost amânat.

Acuzaţile procurorilor DNA

Potrivit procurorilor DNA, pe 13 martie 2014, Dragoş Băsescu, împreună cu Nistor Ciprian, i-ar fi cerut lui Sandu Staicu, administrator la SC Activ Invest Construct SRL (denunţător în cauză), 500.000 de euro pentru respingerea arestării într-o contestaţie formulată de către DIICOT. Dragoş Băsescu ar mai fi cerut 500.000 de euro pentru o soluţie favorabilă în cauza respectivă, dar şi pentru ridicarea sechestrului aplicat asupra bunurilor denunţătorului.

În timpul procesului, Nistor Ciprian a recunoscut acuzaţiile şi a fost condamnat la 3 ani inchisoare pentru complicitate la trafic de influenţă. De altfel, toţi cei implicaţi în cauză au recunoscut acuzaţiile procurorilor.

Cum s-a individualizat pedeapsa

Magistraţii au explicat de ce l-au condamnat la doi ani şi şase luni cu executare pe Dragoş Băsescu. Ei au atras atenţia asupra poziţiei oscilante a tânărului, dar şi faptului că nu a recunoscut acuzaţiile, deşi la DNA, atunci când a fost audiat iniţial, recunoscuse totul.

„La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată inculpatului, tribunalul va avea în vedere gradul de pericol social concret al infracţiunii săvârşite, împrejurările şi modul de comitere a acesteia, natura şi gravitatea rezultatului produs (de menţionat că infracţiunea s-a consumat la momentul pretinderii sumei de bani, remiterea în fapt a vreunei sume neavând loc) , persoana inculpatului (în vârstă de 35 ani, necunoscut cu antecedente penale, cu o conduită morală şi socială foarte bună până la momentul comiterii faptei deduse judecăţii, nivelul de educaţie şi cultură al inculpatului, mediul din care provine, împrejurarea că avea loc de muncă legal şi stabil), perioada mare de timp scursă de la momentul comiterii faptei şi până la data pronunţării unei condamnări (aproape 4 ani de zile, timp în care inculpatul – aflat sub măsura controlului judiciar pe cauţiune – şi-a îndeplinit cu stricteţe toate obligaţiile ce i-au fost impuse, nu a săvârşit vreo altă faptă de natură penală, s-a prezentat la toate termenele de judecată stabilite de instanţă şi nu a tergiversat în vreun mod desfăşurarea procesului penal), dar şi poziţia procesuală oscilantă a  acestuia şi împrejurarea că a înţeles să finalizeze cercetarea judecătorească cu o declaraţie de nerecunoaştere a săvârşirii infracţiunii, ceea ce conduce la ideea că nu a conştientizat pe deplin consecinţele negative ale acţiunilor sale”, se arată în decizia de condamnare a lui Dragoş Băsescu.

Oscilant în declaraţii

Potrivit Tribunalului Bucureşti, esenţiale în acet caz au fost declaraţiile celor implicaţi, dar şi stenogramele unor discuţii ambientale şi un e-mail care ar fi fost trims de Dragoş Băsescu. Instanţa a atras atenţia că Dragoş Băsescu a avut o atitudine oscilantă în declaraţii.

„Poziţia oscilantă a inculpatului, în sensul recunoaşterii săvârşirii infracţiunii în cursul urmăririi penale, pentru ca apoi în faţa instanţei să nu mai recunoască comiterea faptei, raportată şi la toate celelalte mijloace de probă administrate în cauză, confirmă pe deplin situaţia de fapt din rechizitoriul parchetului şi întăresc convingerea instanţei că faptele s-au desfăşurat aşa cum au fost descrise în acesta, conducând fără echivoc la concluzia vinovăţiei inculpatului în săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Declaraţia de nerecunoaştere dată de inculpat în faţa instanţei este în contradicţie cu toate celelalte mijloace de probă administrate în cauză, iar susţinerile inculpatului în sensul nevinovăţiei sale şi al nesincerităţii tuturor martorilor audiaţi (motivat de faptul că inculpatul are un nume cunoscut şi îl acuză pentru a-şi uşura ei înşişi situaţia lor juridică)  nu au nici un suport probator”, au punctat magistraţii.

Cum a  început totul

Potrivit judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti, totul începe pe 20 aprilie 2014, atunci când afaceristul Sandu Staicu a făcut un denunţ la DNA. El a povestit că în data de 10 martie 2014 a fost reţinut de către DIICOT într-un dosar penal având ca obiect infracţiuni de constituire de grup infracţional şi spălare de bani, instrumentat de către procurorul Remus Tudoran Jurj. Pe 12 martie 2014, propunerea de arestare preventivă formulată de DIICOT a fost respinsă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul Remus Tudoran Jurj este implicat într-o anchetă a procurorilor DNA privindu-l pe Radu Pricop (foto), ginerele fostului preşedinte Traian Băsescu. În iunie 2015, Sergiu Lucinschi, fiului fostului preşedinte al Republicii Moldova Petru Lucinschi, şi Radu Pricop, ginerele fostului preşedinte Traian Băsescu, au fost trimişi în judecată în dosarul privind şantajarea lui Alexandru Horpoş, de la care Lucinschi ar fi cerut patru milioane de euro pentru a-şi retrage o plângere de la DIICOT.