Motivare. Poşta Română a avut o atitudine pasivă pentru recuperarea prejudiciului, în dosarul lui Mihail Toader
0
Poşta Română a avut o atitudine pasivă în dosarul lui Mihail Toader, fapt care dovedeşte că „nici actuala conducere nu se preocupă îndeajuns de patrimoniul acesteia”, iar în faţa unei instanţe civile nu ar fi avut nicio şansă să recupereze prejudiciul constatat de anchetatori. Asta arată magistraţii Tribunalului Bucureşti în motivarea deciziei prin care l-au condamnat pe Toader la 10 ani de închisoare.
Tribunalul Bucureşti (TB) l-a condamnat, în 9 februarie, pe fostul director al Poştei Române Mihail Toader la zece ani şi şase luni de închisoare, pentru abuz în serviciu, după ce a cumpărat produse informatice de la o firmă din Cipru, la un preţ supraevaluat de 12 ori, prejudiciul fiind de aproximativ 6,5 milioane de euro.
Prin aceeaşi decizie a Tribunalului Bucureşti au fost condamnaţi Emanoil Lepădatu, fost director executiv economic al Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), Andrei Marinescu, fost director executiv dezvoltare strategică, şi Vasile Bărbuleţ, fost şef al Departamentului IT în CN Poşta Română, toţi trei primind câte zece ani şi şase luni de închisoare, pentru abuz în serviciu.
Conform hotărârii instanţei, cei patru trebuie să achite Companiei Naţionale Poşta Română 6.583.000 de euro, cu dobânda legală aferentă de la data săvârşirii infracţiunii şi până la achitarea integrală a debitului.
Judecătorul care a dat sentinţa în acest dosar a arătat, în motivarea deciziei, că cei patru inculpaţi, în calitate de înalţi funcţionari ai unei importante companii de stat, în loc să apere interesele CNPR, au acţionat în sens contrar, cu rea-credinţă, pentru păgubirea acesteia, informează Mediafax.
Potrivit motivării, fiecare dintre cei patru inculpaţi a avut rolul său bine definit în săvârşirea infracţiunii, iar în ipoteza în care cel puţin unul dintre ei ar fi refuzat să ia parte la activitatea infracţională, prejudicierea părţii civile ar fi fost împiedicată.
În plus, s-a apreciat că mijloacele folosite de inculpaţi denotă o „înaltă calificare” infracţională, de natură să conducă instanţa la concluzia că aceştia „sunt de o periculozitate deosebită, fapt ce impune aplicarea unei pedepse exemplare în raport de gravitatea infracţiunii săvârşite”.
De asemenea, determinant în cuantificarea pedepsei a fost prejudiciul uriaş cauzat CNPR, de 6.583.000 euro, prejudiciu nerecuperat până în prezent şi nerecuperabil nici în viitor, în condiţiile în care măsurile asiguratorii impuse asupra unor imobile proprietatea inculpaţilor sunt practic insuficiente.
„În condiţiile în care România se zbate într-o insuficienţă acută de fonduri pentru sănătate, pentru învăţământ, pentru infrastructură, inculpaţii, într-un interval extrem de scurt - din iulie până în noiembrie -, au cauzat CNPR acel prejudiciu uriaş, prejudiciu care va fi acoperit într-un mod sau în altul de către contribuabilul român plătitor de taxe şi impozite, contribuabil care aşteaptă, şi este îndreptăţit să o facă, de la înalţii funcţionari care administrează banul public, un nivel de trai mai bun şi nicidecum supunerea acestuia la lipsuri de tot felul de care nu poate fi făcut răspunzător”, notează instanţa.
Totodată, instanţa a avut în vedere, la stabilirea cuantumului pedepsei, şi conduita inculpaţilor, atât pe parcursul urmării penale, cât şi cu ocazia cercetării judecătoreşti. În ciuda evidenţei vinovăţiei, inculpaţii au negat infracţiunea, arată instanţa.
În consecinţă, instanţa a apreciat că „scopul educativ şi, mai ales, preventiv al sancţiunii aplicate inculpaţilor poate fi atins prin aplicarea unei pedepse al cărei cuantum va fi la maximum special prevăzut de lege şi bineînţeles cu executarea în regim de detenţie, cuantum care va constitui totodată un serios avertisment pentru cei care se află în prezent în importante funcţii de conducere ale regiilor şi companiilor cu capital majoritar de stat şi care gestionează banul public”.
Referitor la acţiunea civilă promovată de CNPR, judecătorul a remarcat "pasivitatea cu care partea civilă s-a remarcat pe parcursul derulării judecăţii, fapt care dovedeşte că nici actuala conducere a CNPR nu se preocupă îndeajuns de patrimoniul acesteia".
„În faţa unei instanţe civile, acţiunea civilă promovată de către CNPR nu ar fi avut practic nicio şansă de reuşită şi, numai graţie activităţii reprezentantului Ministerului Public, acţiunea promovată de către partea civilă urmează a fi admisă, din actele şi lucrările dosarului rezultând că, într-adevăr, aceasta a suferit acel prejudiciu reclamat”, a precizat judecătorul.
Dosarul, trimis în judecată în urmă cu un an şi două luni
În decembrie 2013, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată pe Dan Mihai Toader, fost director general al Companiei Naţionale Poşta Română, Emanoil Lepădatu, fost director executiv economic, Andrei Marinescu, fost director executiv dezvoltare strategică şi Vasile Bărbuleţ, fost şef al Departamentului IT în CN Poşta Română, toţi fiind acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice.
Potrivit rechizitoriului, în 2008, Dan Mihai Toader, Emanoil Lepădatu, Andrei Marinescu, în calitate de directori, şi Bărbuleţ Vasile, în calitate de şef departament, „şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul organizării şi derulării achiziţiei şi implementării unor produse informatice de la firma Data Tech Business Solutions Ltd Cipru”.
Prejudiciul produs Poştei Române depăşeşte 6,5 milioane de euro
Produsele ar fi fost cumpărate la un preţ supraevaluat de 12 ori, în lipsa fondurilor proprii aferente şi fără îndeplinirea în totalitate a obligaţiilor contractuale de către furnizor, paguba produsă patrimoniului CN Poşta Română fiind estimată la 6.583.000 de euro, a arătat DNA, într-un comunicat de presă.
Cei patru inculpaţi ar fi contribuit astfel la obţinerea, de către firma Data Tech, a unui avantaj patrimonial constând în diferenţa dintre preţul de achiziţie al produsului de la producătorul Computer Associates şi preţul de vânzare către Poşta Română, respectiv suma de 6.083.000 de euro.
„În mod concret, Bărbuleţ Vasile, Marinescu Andrei, Lepădatu Emanoil şi Toader Dan Mihai, cu intenţie, au contribuit la adoptarea unei proceduri de achiziţie publică nelegale, sens în care au propus, respectiv au avizat şi aprobat achiziţia produselor software cu încălcarea prevederilor OUG nr. 34/2006, întrucât s-a recurs la negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, deşi nu erau întrunite condiţiile specifice acestei proceduri, iar pe piaţa IT existau mai multe produse realizate de diverse companii care îndeplineau cerinţele C.N. Poşta Română S.A. şi, astfel, se impunea efectuarea achiziţiei prin licitaţie", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Anchetatorii susţin că, în realitate, nu a existat o negociere propriu-zisă cu reprezentanţii companiei furnizoare care să ducă la diminuarea considerabilă a preţului produselor achiziţionate, ci s-a urmărit doar întocmirea unor înscrisuri justificative în mod formal. Contractul avea în vedere achiziţionarea unei cantităţi de produse mult mai mari decât necesarul real al companiei.
Pe 29 iulie 2008, CN Poşta Română a încheiat contractul de furnizare cu Data Tech Business Solutions Ltd., în valoare de 6.583.000 de euro, sumă ce urma să fie achitată în şase rate eşalonate, în perioada 1 iulie 2009 - 31 decembrie. Contractul a fost semnat de Dan Mihai Toader, în calitate de director general, şi de Emanoil Lepădatu, în calitate de director executiv economic.
Ulterior, pe 5 decembrie 2008, Toader, Lepădatu şi Bărbuleţ au confirmat în scris că serviciile contractate au fost prestate şi acceptate.
„Referitor la acest aspect, Curtea de Conturi a constatat neîndeplinirea prevederilor contractuale în ceea ce priveşte implementarea serviciilor în termenul prevăzut în contract. Din probatoriu a reieşit că procesul de implementare a fost finalizat în perioada 2009-2010, iar activitatea a fost finalizată de specialiştii Compartimentului IT din C.N. Poşta Română S.A. şi specialişti ai altei firme decât cea cu care a fost semnat contractul", au mai arătat procurorii în rechizitoriu.
Anchetatorii au mai stabilit că achiziţia a fost făcută în condiţiile în care nu era inclusă în bugetul companiei pe anul 2008, acesta fiind modificat ulterior aprobării referatului privind achiziţie.
Compania Naţională Poşta Română preciza că paguba suferită este de 6.583.000 de euro şi că se constituie parte civilă în această cauză.
Procurorii au dispus, pentru recuperarea prejudiciului, instituirea sechestrului asupra bunurilor imobile şi asupra sumelor de bani, în lei sau valută, existente în conturile bancare ale lui Toader, Lepădatu, Marinescu şi Bărbuleţ, până la concurenţa sumei de 6.583.000 de euro.
Toader, Lepădatu şi Marinescu, implicaţi şi în alte cauze penale
Dan Mihai Toader, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu sunt judecaţi în alte două cauze, în care au fost trimişi în judecată în decembrie 2010 şi octombrie 2009.
În dosarul trimis instanţei în octombrie 2009, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, îi acuză pe cei trei în legătură cu semnarea a şase poliţie de asigurare pentru angajaţii Poştei Române, pentru riscuri cum ar fi accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate, prin care CNPR a fost păgubită cu peste patru milioane de euro.
În cel de-al doilea dosar, Dan Mihai Toader, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu au fost trimişi în judecată, alături de fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu şi fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy, pentru presupuse fapte de abuz în serviciu, din perioada 2005-2007, privind trecerea unui imobil din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a unei firme. Potrivit DNA, statul român a fost prejudiciat astfel cu suma de 8.619.787 de euro.
Se încarcă comentariile...
