Mitică Dragomir, audiat la DIICOT: „Nu m-au întrebat numai de baza de la Buftea, ci şi de cea de la Mogoşoaia”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dumitru Dragomir FOTO Eduard Enea
Dumitru Dragomir FOTO Eduard Enea

Actualul preşedinte de onoare al grupării FC Voluntari, Dumitru Dragomir (70 de ani), fost preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal şi prim-vicepreşedinte al Federaţiei Române de Fotbal, a fost miercuri la DIICOT pentru a fi audiat într-un nou dosar penal care vizează lumea fotbalului. Foşti oficiali ai FRF sunt suspectaţi că ar fi deturnat un milion de euro din fondurile primite de la FIFA pentru ridicarea bazei de pregătire de la Buftea.

UPDATE La sediul DIICOT a ajuns miercuri şi Marian Rusen, preşedintele Juventul Colentina, iar acesta a stat la audieri aproape o oră. 

La ieşire, acesta a declarat că a fost întrebat lucruri de rutina despre Comitetul Executiv al FRF, nu şi despre suma de un milion de dolari care ar fi fost delapidată.

De asemenea, el a menţionat că, în opinia sa, fostul preşedinte al FRF Mircea Sandu nu are vreo vină în acest caz.

UPDATE Mitică Dragomir a plecat de la sediul DIICOT după aproape o oră şi jumătate, declarând în faţa presei că a venit în calitate de martor, fiind întrebat despre bazele sportive de la Buftea şi de la Mogoşoaia.

„Am spus adevărul pentru că nici nu puteam să mint pentru că eu uit. Nu m-au întrebat de acel milion de euro care a venit de la FIFA. Nu m-au întrebat numai de baza de la Buftea, ci şi de cea de la Mogoşoaia, m-au întrebat de Ligă (Ligă Profesionistă de Fotbal - n.r.) Eu nu ştiu ce urmăresc (procurorii - n.r.). M-au întrebat cum se proceda prin comitetele executive”, a spus Dragomir la ieşirea din sediul DIICOT.

De asemenea, el a precizat că Mircea Sandu este cel care a făcut cele două baze sportive, însă dacă nu era el nu se făceau.

„Dacă nu era Mircea Sandu nu se făceau cele două baze. Dar orice faci bine în România, e rău. Nu era treaba mea. Ştiţi că eu eram cam în contră cu Federaţia (Federaţia Română de Fotbal - n.r.), eram singurul care mai băga piciorul pe frână. Mircea Sandu a făcut cele două baze”, a mai precizat Mitică Dragomir.

El a mai adăugat că nu a fost întrebat de procurori „nici de bani lipsă, nici de bani furaţi”.

Întrebat dacă va mai veni în faţa procurorilor pentru audieri, Dragomir a răspuns: „Aici ştii vreodată când vii şi când pleci? Vii când te cheamă şi mai pleci când îţi dau drumul”.

Mitică Dragomir a ajuns la sediul DIICOT cu puţin înainte de ora 9.00.

„Nu am avut, în 20 de ani, privilegiul de a şti ce se întâmplă în FRF. Nu ştiu despre ce e vorba, vedem după. Am gură bogată, spun tot ce ştiu. Eu habar n-am să ascund lucruri”, a spus Dragomir la intrarea în sediul DIICOT.

Ancheta Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în centrul căreia se află Federaţia Română de Fotbal (FRF) vizează modul în care banii veniţi de la FIFA şi UEFA au fost cheltuiţi pentru ridicarea bazei de pregătire de la Buftea.

Procurorii suspectează că, prin „umflarea“ costurilor de construcţie, cei de la FRF ar fi deturnat un milion de euro din banii alocaţi de FIFA şi de UEFA pentru proiectul de la Buftea. Forul european ar fi dat aproximativ 2,5 milioane de euro prin programul Hattrick.

„Perioada 2010-2012 a fost momentul la care s-a constituit un grup infracţional organizat prin care s-a urmărit însuşirea sumei de peste un milion de euro provenită din finanţarea FRF de către FIFA. Banii ar fi fost supuşi unui proces de reciclare, fiind transferaţi succesiv prin conturile mai multor persoane juridice şi fizice“, potrivit unor surse judiciare. Faptele vizate în anchetă sunt de spălare de bani şi delapidare.

Investiţia a fost realizată în mandatul lui Mircea Sandu. Acesta a negat vehement că ar fi fost nereguli în proiectul bazei de pregătire de la Buftea.


„Plângerea asta e făcută de actuala conducere FRF. Buftea s-a făcut cu banii de la UEFA, iar totul s-a realizat după licitaţii transparente“, a declarat Mircea Sandu, fost preşedinte al FRF.

Oficiali din fotbal, audiaţi de anchetatori

După strângerea probelor, marţi a avut loc şi audierea unor martori. Principalii vizaţi sunt cei care au făcut parte din Comitetul Executiv al FRF între 2010 şi 2012. Patriţiu Abrudan (fost vicepreşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor), Iuliu Mureşan (fost membru în Comitetul Executiv FRF) şi Cornel Şfaiţer, preşedintele FC Botoşani au apărut în faţa procurorilor DIICOT.

„Procurorul vrea să se convingă de anumite chestiuni ale gestionării federaţiei. Eu, în calitate de martor, trebuie să răspund pentru perioada în care am avut mandat în Comitetul Executiv, între 2005 şi 2009“, a explicat Abrudan.

„Am fost sunat, vineri, de o doamnă procuror şi am fost invitat ca martor. În conturile mele si ale CFR n-au ajuns bani. Sunt străin de această cauză. Am fost în Comitetul Executiv până în ianuarie 2010, deci, dacă s-a întâmplat ceva, n-a fost în mandatul meu. Deocamdată, ştiu doar că e vorba de ceva fonduri“, a spus şi preşedintele clujenilor, Iuliu Mureşan.


La rândul lui, întrebat dacă au fost supraevaluate costurile de construcţie pentru baza de la Buftea, în condiţiile în care a aprobat acele costuri, Cornel Şfaiţer a declarat:  „Nu am cunoştinţă, noi nu ne-am ocupat de partea executivă. Erau chestiuni care erau prezenate în Comitetul Executiv“.

Mai mulţi oameni din lumea fotbalului vor fi citaţi, în această săptămână, pentru a fi audiaţi de procurorii DIICOT în acest dosar.

Costuri „umflate“ de 20 de ori

Baza de la Buftea, ridicată între 2009 şi 2011, a fost inaugurată de Mircea Sandu, la eveniment participând şi fostul preşedinte FIFA, Sepp Blatter. Primele informaţii despre costurile „umflate“ ale construcţie au apărut în „ProSport“, în iunie 2014.


Potrivit sursei citate, sumele neobişnuit de mari care au fost alocate diverselor proiecte au declanşat scânteia de la care a pornit ancheta procurorilor. Spre exemplu, pentru hotelul din interiorul bazei s-au cheltuit 2,4 milioane de euro, iar 600.000 de euro s-au dus pe costurile de proiectare.

Şi terenurile sintetice de la Buftea au fost suspect de scumpe. Fiecare a costat 500.000 de euro, în condiţiile în care terenuri identice se pot construi la jumătate de preţ.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite